Alexandru Lapusneanul De Costache Negruzzi

Costache Negruzzi este unul dintre scriitorii importanti ai generatiei de la 1848, istoria reprezentand o sursa majora de inspirare pentru el.

Scrierile lui au fost incluse in volumul Pacatele tineretii din 1857, Alexandru Lapusneanul facand parte din ciclul Fragmente istorice. Pentru prima data nuvela a fost publicata in primul numar al revistei Dacia Literata (1840). Sursa de inspirare a nuvelei o constituie fragmentul despre a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanu din Letopisetul Tarii Moldovei de Grigore Ureche.

Actiunea se petrece in a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanu, in Moldova. In ultimul capitol specificandu- se numele cetatii Hotin si faptul ca evenimentul se petrece la 4 ani dupa revenirea la putere.

Fiind o specia a genului epic, in nuvela predomina naratiunea obiectiva deoarece naratorul este detasat de actiune si personaje, comunicand evenimente despre care a luat cunostinta ca sau intamplat.

Prin dialog sunt dezvaluite unele dintre trasaturile personajelor: blandetea doamnei Ruxanda, viclenia lui Motoc, vointa lui Alexandru.

Pasajele descriptive sunt destul de rare aparand in capitolul al- II- lea si al- III- lea in care sunt prezentate vestimentatia domnitorului si a sotie sale sau ospatul.

Titlul nuvelei este dat de numele personajului principal, Alexandru Lapusnenul, el fiind eroul in jurul caruia se tese intreaga actiune, trasaturile celorlalte personaje fiind reliefate numai in relatie cu el.

Alexandru Lapusneanu, domnitorul Moldovei avand si atestare istorica. Este prezentat direct, de catre autor care ii alcatuieste un scurt portret fizic. In primul capitol se autocaracterizeaza demonstrandu- si vointa puternica si faptul ca nu se lasa impresionat de vorbele boierilor. Portretul moral ete conturat in special prin caracterizare indirecta care reiese din comportamentul si limbajul prsonajului sau din relatia cu celelalte personaje.

Domnitorul nu crede in boieri, avand experienta primei lor tradari, dar si faptul ca acum il tradeaza pe Tomsa. Se dovedeste insa abil, prin aceea ca face pe plac multimii, desii nu dorea bunastarea poporului, ci sa- si atinga scopul prin intermediul ei. Ipocrizia este relevata de raspunsul dat vornicului Motoc: Prosti, dar multi. Este un personaj care detine arta disimularii, fapt evident in capitolul al- III- lea, cand, in dicursul sau, vorbeste despre iubirea aproapelui, iar la palat se pregateste uciderea boierilor. Discursul pare a fi al unui om care doreste impacarea cu cei din jur, prefacandu- se interesat de soarta tarii si parand ca a uitat tradarea boierilor, inchinandu- se in biserica si cerand iertare boierilor: Boieri dumneavoastra! Sa traim in pace iubindu- ne ca niste frati, pentru ca aceasta este una din cele zece porunci: Sa iubesti pre aproapele tau ca insusi pre tine, si sa ne iertam unii pe altii pentru ca suntem muritori, rugandu- ne domnului nostru Isus Hristos- isi facu cruce- sa ne ierte noua gresalele, precum si ...