A doua elegie

Extras din referat Cum descarc?

In fiecare scorbura era asezat un zeu./ Daca se crapa o piatra, repede era adus / si pus acolo un zeu.// Era de ajuns sa se rupa un pod,/ ca sa se aseze in locul gol un zeu,// ori, pe sosele, s-apara in asfalt o groapa,/ ca sa se aseze in ea un zeu.// O, nu te taia la mana sau la picior,/ din greseala sau dinadins.// De indata vor pune in rana un zeu,/ ca peste tot, ca pretutindeni,/ vor aseza acolo un zeu / ca sa ne-nchinam lui, pen?tru ca el / apara tot ceea ce se desparte de sine.// Ai grija, luptatorule, nu-ti pierde / ochiul,/ pentru ca vor aduce si-ti vor aseza / in orbita un zeu / si el va sta acolo, impietrit, iar noi / ne vom misca sufletele sla?vindu-l.../ Si chiar si tu iti vei urni sufletul / slavindu-l ca pe straini.//
"Dintre modelele mele existentiale nicio?data nu a facut parte si Eminescu (...), dupa cum nu m-a atras ni?cio?data tipul existential al lui Blaga, Arghezi sau Barbu. Modelul meu intim si fer?me?cator l-a constituit intotdeauna destinul lui Vasile Parvan, in care stralucirea, integritatea si pate?tis?mul omului, indiferent de cat de bantuite ar fi de tragediile lui per?sonale, mi-au aparut a fi de natura sublima. (...) Nu putea sa lipseasca din 11 Elegii in nici un caz" (Nichita / Antimetafizica, 1985, p. 106).
Pe langa precizarea lui Nichita, sa mai notam ca poemul nu a fost scris in decembrie 1965, fiind adaugit an?samblului nu doar din pricini sentimentale, ci si din ra-tiuni de constructie a vo?lu?mului.
Elegia a doua, a treia si a patra alcatuiesc o mini-trilogie a is?toriei ideilor reli?gioase a umanitatii, in cele trei momente decisive: Pre?istoria, Antichitatea si Evul Mediu. Mai mult, ele impreuna ras?pund la prima intrebare a triadei ce al?ca?tuiesc Marea Taina: de unde venim?, spulberand negura istoriei pentru a lasa in lumina adevaruri doar intuite.
La un moment dat, Nichita a zis: "Calatoria si Raz?boiul, (sunt) cele doua tra?saturi ale paleo-istoriei umane..." (Respirari, 1982, p.112). Daca la aceasta com?binatie ala?tu?ram si Politeismul (lu?cru perfect jus?tificat) obtinem esen?tializarea primului ciclu elegiac: Politeismul = Elegia a doua, Preistoria; Calatoria = Elegia a treia, Antichitatea; Razboiul = Elegia a patra, Evul Mediu.
Pe de alta parte, avem convingerea ca Nichita nu a po?zi?tionat intamplator aceasta poezie in structura vo?lumului. Stiinta nu?merelor sacre nu i-a fost straina po?etului. Doi in-seamna deopotriva pozitiv si ne?gativ, alb si negru, masculin si fe?minin, deci cuplul, pe-rechea si cores?punde legii polaritatii (a dualitatii), care spune ca identicul, con?trastul si com?ple?mentarul se atrag reciproc. Semnul gra?fic este cercul (nu oul - nasterea, ci perfectiunea).


Fisiere in arhiva (1):

  • A doua elegie.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Descarca gratuit aceast referat (0 €)

Completezi numele, prenumele și adresa de email. După aceea primesti prin email link-ul pentru descărcare. Completeaza o adresă de email validă.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.



Hopa sus!