Paștele praznicile împărătești și înălțare

Pe langa duminica, exista urmatoarele zile de sarbatoare ale Bisericii Crestine: praznicele imparatesti, sarbatorile in cinstea Feciorii Maria si zilele de pomenire a sfintilor care s-au bucurat in practica Bisericii de o mai mare popularitate. Praznicele imparatesti, in numar de 10, sunt acele sarbatori care stau in legatura directa cu una dintre persoanele Sfintei Treimi.

Cele mai multe il au in centru pe Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, cea de a doua persoana a Sfintei Treimi.

Pastele este cea mai mare sarbatoare crestina. Ea se intinde pe durata a trei zile si comemoreaza invierea din morti a lui Iisus Hristos. Sarbatoarea propriu-zisa a invierii este precedata de un post de sapte saptamani, in ultima dintre ele comemoran-du-se Cine Cea de Taina, vinderea lui Hristos, patimile si moartea sa pe cruce. Alaturi de Duminica si de Ziua Cincizecimii, Pastele este cea mai veche sarbatoare crestina. in primele secole, de Paste primea botezul catehumenii, care ramaneau apoi imbracati timp de o saptamana in hainele albe din ziua botezului, motiv pentru care sptamana de dupa Paste a fost numita Saptamana Luminata. in epoca noastra, cei mai multi dintre crestinii ortodoxi se spovedesc si se impartasesc in ziua de Pasti. Evreii comemorau si comemoreaza, de Pasti, iesirea din robia egipteana si Traversarea Marii Rosii. Ei serbeaza Pastele in fiecare an la 14 nisan din calendarul lor lunar, data care in acelasi calendar coincide cu echinoctiul de primavara. Pastele evreilor din anul 33 a coincis cu patimile, moartea si invierea lui Hristos. Din acest motiv, ziua invierii trecea firii umane de la moarte la viata, din robia pacatului in robia harului s-a numit in crestinism Paste. Sarbatoarea pastelui marcheaza in cadrul anului liturghic doua mari perioade: una de zece saptamani inainte de data pastelui (perioada triodului) in care crestinul se pregateste in vedere praznicului invierii si alta de opt saptamanii in care cultul divin si etosul Bisericii sunt marcate de Bucuria invierii (perioada penticostalului). Crestinii au serbat intotdeauna invierea lui Hristos, dar nu intotdeauna in aceeasi zi. in Asia Mica si Siria se sarbatorea mai intai Pastele Crucii (14 Nisan), iar dupa doua zile Pastele invierii potrivit unei traditii ramase de la Sf. Ioan Evanghelistul; in Egipt, Grecia, Palestina si in occident se serba Pastele Crucii in vinerea cea mai apropiata de 14 nisan, iar Pastele invierii in duminica cea mai apropiata de acelasi 14 nisan. in Gelia, unii crestinii sarbatoreau Pastele la 25, respectiv 27 martie. Pastele Crucii era zi de doliu, pastele invierii de bucurie. Timp de 40 de zile dupa invierea Sa din mortii, Hristoa s-a aratat de mai multe ori ucenicilor si a petrecut cu ei pregatindu-i si invatandu-i pentru misiunea la care eru chemati. in a 40-a zi dupa inviere, Iisus s-a inaltat la ceruri de pe Muntele Maslinilor in prezenta si spre uimirea ucenicilor sai. Crestinul serbeaza acest eveniment in joia din saptamana a sasea dupa ...