Craciunul este de fapt o sinteza a ritualurilor pagane legate de sarbatorile solstitiului de iarna (22 decembrie - cand este cea mai lunga noapte din an) si sarbatoarea crestina a nasterii Mantuitorului nostru. De altfel romanii celebreaza o sarbatore dubla: un Craciun popular si un Craciun liturgic. Mos Craciun inseamna traditia, iar pruncul Iisus (Nasterea Pruncului Sfant) inseamna credinta. In urma cu doua milenii avea sa marcheze inceputul unei lumi noi avand ca punct de pornire dimineata zilei de Ajun, cand copii, si nu numai, umblau cu cunoscutul colind ,,Buna dimineata la Mos Ajun!". Ciclul acesta avea 12 zile in care ultima zi culmina cu sarbatoarea crestina Craciunul-credinta. De altfel aceasta sarbatoare mergea si inca mai merge pana la Anul Nou si se incheia cu Botezul Domnului. Chiar daca la ora actuala ne-am indepartat de acest model ortodox cu precadere romanesc si am adoptat modele din alte zone de pe glob mostenirea traditionala inca persista, iar traditia este la locul cuvenit. Nu trebuie sa uitam ca nasterea Mantuitorului corespunde si cu venirea zapezii fapt regasit si-n textul colindului ,,Mos Craciun cu plete dalbe...". Am putea spune mai mult despre semnificatie, despre traditie, despre locul de unde vine Mos Craciun, cu ce vine Mas Craciun si ce ne aduce Mos Craciun, pentru copii , tineri si varstnici . Daca Invierea Domnului nu corespunde ca perioada si data, in schimb Nasterea Domnului este la aceeasi data pe intreg mapamondul, corespunzator cu sarbatoarea Craciunului. Pana in secolul III sarbatorile de sfarsit de an, neincrestinate, se desfasurau de-a-lungul mai multor zile, care culminau cu data de 24 decembrie, fiind cunoscute sub denumirea de ,,saturnalii" (celebrarea lui Saturn, zeul fertilitatii agriculturii la romani) si corespundeau cu incheierea anului administrativ. In aceasta perioada calendarul roman oficializeaza sarbatoarea in ziua de 25 decembrie, sarbatoare care, dupa un secol (sec.IV), biserica o increstineaza sub denumirea de Craciun, punand capat ritualurilor pagane. Intrucat data nasterii lui Iisus fiind controversata, in anul 354 biserica crestina i-a hotararea ca ziua de 25 Decembrie sa fie oficializata ca zi a Nasteri Domnului Iisus, corespunzator cu sarbatoarea Craciunului si inceputul anului liturgic . In Bizant, imparatul Iustinian (527-565), hotareste ca ziua de Nastere a Domnului sa fie cea mai mare sarbatoare a imperiului. In Franta, consiliul prelatiilor din anul 567, i-a hotararea ca urmatoarele 12 zile, de dupa data de 25 Decembrie - data corespunzatoare Craciunului si Nasterii Domnului, pana la epifania din 6 ianuarie, sa fie declarate ,,zilele sfinte ale crestinatatii". Urmare a acestei hotarari a crestinilor francezi, treptat, majoritatea crestinilor europeni adopta aceste sarbatori. Irlanda inca din anul 561, prin Sfantul Patrick, a hotarat ca la data de 25 Decembrie sa fie corespunzatoare Craciunului. In Anglia, Augustin de Canterbury, la anul 601, adopta aceasta mare sarbatoare a crestinatatii - Craciunul, la aceeasi data, pe intreg teritoriul. In Germania, ambele sarbatori: Craciunul si Nasterea Domnului, au fost propovaduite si raspandite, in teritoriu, de Sfantul Bonifaciu, un secol mai tarziu. In tarile scandinave sarbatorile sfarsitului de an patrund cu o suta de ani mai tarziu (815), fiind preluate de la germani de catre Sfantul Ansgar. In tarile slave din zona de sud-est a Europei, sarbatoriile sunt raspandite de catre propovaduitorul Sfant Chiril aproximativ in aceeasi perioada cu celelalte tari nordice. In Ungaria, sarbatorile patrund la anul 997 prin Sfantul Adalbert. Astazi, Craciunul, fiind praznuit in aceeasi zi cu Nasterea Domnului, sunt considerate, in intreaga lume crestina, cele mai mari sarbatori ale crestinatatii.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
