Mânăstirea Cozia

Controverse au existat si in ceea ce priveste data zidirii. Izvoarele istorice consemneaza stiri diferite si chiar in cuprinsul celor doua inscriptii de la biserica mare a Coziei anii nu concorda intre ei. Prima data din textul pisaniei scrisa pe piatra, ce se gaseste deasupra usii, indica valeatul 6809, adica 1300, ceea ce este cu totul gresit. In inscriptia zugravita in pronaos apare insa data 6894 (1395-1386), anterioara momentului suirii pe tron a lui Mircea cel Batran, fapt petrecut abia in toamna anului 1386. Data acesta, scrisa printr-o copiere gresita a celei vechi, cu ocazia refacerii picturiiin 1704-1705, este totusi mai aproape de adevar.

Intr-unul din primele documente referitoare la Cozia (20 mai 1388), in care Mircea cel Batran intarea manastirii diferite posesiuni, se afla citate si daniile facute mai inainte de tatal sau, Radu I voievod. Pornind de la acesta informatie, cercetatorii din trecut au apreciat ca inceputul lacasului de la Cozia trebuie pus in legatura cu domnia lui Radu I, Mircea cel Batran refacand doar un edificiu mai vechi.

Cercetari recente au stabilit insa ca daniile lui Radu I, citate in documentul din 1388, fusesera acordate de fapt altei manastiri, numita Cotmeana, cladita inaitea lacasului Coziei. Faptul ca ele figureza in actul emis de cancelaria lui Micea cel Batran, se explica prin hotararea voievodului, consemnata in acest document, de a trece manastirea Cotmeana sub ascultarea Coziei. Pe baza acestei noi interpretari a izvoarelor istorice, s-a putut stabili ca manastirea Cozia incepuse sa functioneze ca institutie religioasa cu putin inainte de data documentului amintit, respectiv 20 mai 1388 sau, mai precis, la 18 ani din anul acela, cand a cazut sarbatoarea Sfintei Treimi, al carei hram il poarta biserica mare a lacasului.

De aceea se poate spune ca inceperea zidirii manastirii Cozia s-a facut in primavara anului 1387, iar sfintirea ei la 18 mai 1388. Lucrarile au fost definitivate probabil in 1391, cand a fost ispravita zugravirea bisericii. Data Ca si alte lacasuri, Cozia poseda un intins domeniu feudal. La sfarsitul secolului al XV-lea, manastirea stapanea peste 25 de sate. Multe din asezarile citate in documente ajunsesera in posesiunea ei prin spolierea micilor proprietari de pamant.

Manastirea detinea si baltile de la gurile Ialomitei. Intarind in 1505 lacasului de la Cozia aceste balti Radu cel Mare arata ca cel ce va pescui fara voia calugarilor . sa stie ca-l va prinde domnia mea de-i vom lega piatra de gat si-l vom arunca in apa. Un alt document, din acelasi an, vorbeste de tariful vamii de la Genune . la vadul Oltului. cedata manastirii inca din timpul lui Mircea voievod. Vama se percepea pentru . toate marfurile turcesti si unguresti. si . din ceara, vite, peste, grau, faina. etc. Iar Lotrenii, continua hrislovul, . sa plateasca vama sfintei manastiri pentru ca omul care nu va putea ce se cuvine sfintei manastiri, pe unul ca acela sa stie ca-l va pune in tapa la vad. Datorita numeroaselor ...