Imperiul Bizantin dupa Cruciada a IV-a

Extras din referat Cum descarc?

Dupa incheierea cruciadei a III a, cruciatii mai stapaneau in Orient regatul Acrei impreuna cu orasele cetatii: Tyr, Haiffa, Arsuf, Jaffa, condus de regele Henric de Campagne, comitatul Tripoli si principatul Antiohiei, redus teritorial, condus de Boemund al III lea.
Moartea vestitului sultan Saladin in anul 1193 a trezit in Apus din nou dorinta de aventura, de expeditie, de cruciada. Feudalii occidentali, dorind sa intemeieze in Orient state sub suveranitatea lor, s-au izbit de opozitia imparatului bizantin, in fata caruia au trebuit sa cedeze sau sa depuna juramant de vasalitate. Prin urmare, implinirea acestui ideal presupunea mai intai cucerirea Constantinopolului. Ideea de cruciada a fost lansata in dieta de la Bari, din 31 mai 1195, conducatori fiind alesi cancelarul Conrad si contele Adolf de Holstein in numele imparatului Henric al IV lea al Germaniei. Nu se poate vorbi de o cruciada propriu-zisa, nefiind organizata cu aprobarea papei . Cruciada a IV-a este demarata de Papa Inocentiu al III-lea si sustinuta de propaganda cardinalului Pedro de Capua si a lui Foulque de Neuilly, precum si de ajutorul financiar impus astfel ca fiecare biserica sa aloce 40% din venituri.
In noiembrie 1199 contele Tibald de Campagne devine cel care proiecteaza Cruciada a IV-a in castelul Ecrl. Acest nepot al lui Richard Inima de Leu si a lui Filip Augustus, frate al contelui Henri - care domnise in Palestina -, joaca rolul determinant in pregatirea cruciadei. Tot anul 1199 este anul in care Papa Inocentiu al III-lea ,,se gaseste pe plan politic fara un adversar laic semnificativ" , intrucat murise Henric IV. Marea zguduire a Cruciadei a III-a nu opreste papalitatea sa ajunga in varful puterilor lumesti si Cruciada a IV-a, ca de altfel si celelalte razboaie sfinte, sa aiba ca scop lupta pentru unitatea crestinilor si nu convertirea necredinciosilor, ceea ce ar fi apropiat cruciadele de jihadul islamic. Timp de doua secole institutia papala sustine continuu efortul cruciadelor si prin infiintarea unor noi ordine, dintre care cavalerii templieri, ce dupa 1118 asigurau apararea Cetatii Sfinte, vor deveni liantul intre Orient si Occident, transporturile de bani imbogatind peste masura ordinul lor si papalitatea pana la a deveni prima banca a Occidentului. Prin implicarea templierilor si venetienilor, Roma si Constantinopolul devin polii Mediteranei.
Propovaduitorul itinerant al Cruciadei a IV-a - Foulque de Neuilly - indemna pe crestinii latini la un pelerinaj ce le va asigura multe garantii: ,,pelerinajul va va oferi toate garantiile. Promisiunea de a castiga Imparatia Cerurilor este sigura, iar speranta prosperitatii temporale este si mai sigura.
Implicarea papalitatii ca forta coercitiva si de autoritate in directionarea Cruciadei a IV-a este ,,refuzul de a deschide cruciada tuturor penitentilor. Prin respingerea femeilor, batranilor si infirmilor, din dorinta de a avea armate ordonate, el incalca dreptul unor credinciosi de a fi inclusi in contractul spiritual" . Astfel, cruciatii au intemeiat Imperiul Latin de Rasarit cu capitala la Constantinopol, cuprinzant fosta Tracie, regatul Tesalonicului, ducatul Atenei si principatul Ahaei. Titlul de imparat l-a obtinut Balduin de Flandra, iar venetienii castigau ca patriarhul latin sa fie ales dintre ei. Primul patriarh latin al Constantinopolului a fost venetianul Toma Morosini. Bizantinilor ramanandu-le orasele Niceea, Epir si Trapezunt, centrul imperial fiind mutat la Niceea, iar in 1208 patriarhul ecumenic si-a stabilit resedinta tot acolo .
Politica bizantina in Cruciada a IV a
Diplomatia politico-militara bizantina a secolului XI, fiind precara, a favorizat abaterea celei de a patra cruciade asupra capitalei bizantine.
Politica lui Alexios I (1081-1118), urmata si de succesorii sai, a fost aceea de a pastra o armata redusa si de a avea o diplomatie externa deficitara, ceea ce nu a avantajat nicidecum Bizantul secolelor XI-XIII. Imparatii anteriori lui Alexios I, si anume Mihail IV (1034-1041), si Mihail V (1041-1042), au avut predilectie in a numi comandanti ai armatei dintre negustori si nu magnati, intemeind armate de mercenari. Inainte de secolul XI, soldatii din theme-le intemeiate de Constant II Reformatorul luptau pentru a pastra cele mai avansate pozitii teritoriale ale imperiului. Alexios I stabileste noi structuri armatelor deja profesioniste, mostenite de la predecesorii sai. Aceste structuri se numesc pronoiar-ii. Comandantii si soldatii platiti prin asa-numita pronoia (provizia), erau interesati de veniturile din impozite. In fruntea unei astfel de armate comercializate, Ioan II (1118-1143) ,,si-a putut conduce armata dintr-un capat in altul al Anatoliei, dar nu a reusit sa-si pastreze cuceririle" .


Fisiere in arhiva (1):

  • Imperiul Bizantin dupa Cruciada a IV-a.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!