Cuprins.2 Introducere.3 Simbolul niceean .4 Data sarbatoririi Pastelui .7 Canoanele sinodului I ecumenic.8 Hotarari cu privire la schismatici.12 Concluzii.14 Bibliografie.15
Introducere In anul 313, prin edictul de toleranta de la Mediolan, imparatul Constantin cel Mare a dat libertate credintei crestine, insa prin acest edict s-a ajuns la exprimarea tuturor parerilor religioase crestine prin care s-au ajuns la erezii greu de inlaturat din cauza inversunarii sustinatorului ei. Primul creator al unei invataturi gresite in sanul Bisericii a fost Arie, preot invatat din Alexandria ce slujea la biserica Baucalis, cea mai insemnata biserica din Alexandria. El combatea egalitatea si consubstantialitatea Fiului cu Tatal, iar prin aceasta nega dumnezeirea Fiului. Bazandu-se pe versete precum ,,Tatal este mai mare decat Mine" (Ioan 14, 28), Arie ignora pe parintii Bisericii din acea vreme, precum Alexandru al Alexandriei sau diaconul Atanasie (care va deveni Atanasie cel Mare), care au incercat sa ii explice acestuia adevaratul inteles al versetelor controversate pe care se baza invatatura gresita ariana. Din cauza unor asemenea invataturi gresite ce au luat proportii s-a ajuns la necesitatea unor adunari ale tuturor episcopilor si a altor crestini ai Bisericii care sa hotarasca prin decizie unanima adevarata invatatura. Aceste adunari au avut loc sub forma sinoadelor ecumenice, sinoade pe baza carora s-a stabilit doctrina ortodoxa. Pentru ca in cazul hotararilor dogmatice ale sinoadelor s-a folosit formula ,,Parutu-s-a Duhului Sfant si noua"(Fapte 15, 28) , dupa modelul sinodului apostolic din anul 50, ,,cele sapte sinoade ecumenice sunt numite ,,noile Rusalii" sau Pogorari ale Duhului Sfant in viata Bisericii. Ele n-au fost si nu sunt simple adunari omenesti, ci organe alese prin care a lucrat puterea sfintitoare a Duhului Sfant la definirea hotararilor dogmatice, morale si canonice." Primul sinod ecumenic de la Niceea din anul 325 a avut in centru problema arianismului care trebuia combatuta, acesta fiind convocat de imparatul Constantin cel Mare, un imparat care a luat atitudine in fata problemelor religioase ale imperiului, insa desi a fost un om credincios si religios, a lasat pe slujitorii cuvantului sa lamureasca adevarata invatatura, el prezidand sinodul doar prin cuvantul de inceput: ,,Si incheindu-si cuvantarea, le-a dat imparatul cuvantul mai-marilor sinodului" , acestia fiind Eustatiu de Antiohia si Alexandru al Alexandriei. Dupa un lung sir de sedinte s-au luat hotarari dogmatice (problema consubstantialitatii Fiului cu Tatal, alcatuirea primelor 7 articole din Simbolul de credinta ortodox numit simbolul niceean), hotarari morale prin cele 20 de canoane ce s-au intocmit, precum si hotarari de ordin liturgic (data sarbatoririi Pastelui). Din toata istoria sinodului I ecumenic, am ales ca in lucrarea de fata sa tratez doar hotararile acestui sinod, hotarari care au o mare importanta pentru Biserica ortodoxa intrucat se pun bazele in scris asupra dogmaticii Sfintei Treimi. Simbolul niceean In deschiderea sinodului de la Niceea, imparatul Constantin cel Mare a avut un cuvant in care a rugat pe episcopi sa faca tot ce este posibil pentru realizarea unitatii de credinta, placuta lui Dumnezeu, intrucat aceasta cearta era mai periculoasa pentru imperiu decat orice razboi. Observand gravitatea ereziei si urmarile dezastruoase care ar fi putut avea loc atat in imperiu, cat si in Biserica, sinodalii au deschis discutiile despre erezia ariana conform careia Fiul lui Dumnezeu nu este una cu Tatal, ci doar prin impartasirea de har, impotriva acestei teze ridicandu-se diaconul Atanasie care a expus cel mai ortodox unitatea de fiinta dintre Tatal si Fiul, folosind fara retineri termenul "?u???????" care desemneaza deofiintimea Fiului cu Tatal. Desi multi episcopi au avut retineri in ceea ce priveste folosirea acestui termen nemaiintalnit in Sfanta Scriptura, Sfantul Atanasie a aratat ca este cel mai potrivit termen pentru a desemna egalitatea si consubstantialitatea Fiului cu Tatal, dand exemple de mari parinti ai Bisericii primare care au sprijinit acest termen: ,,sinodalii au avut retineri fata de folosirea termenului deofiinta, motivand ca nu este intalnit in Sfanta Scriptura sau ca ar reactiva antitrinitarismul subordinatianist, promovat de Pavel de Samosata, primul care foloseste acest termen in sens eretic. Dimpotriva, Sfantul Atanasie considera ca este cel mai potrivit termen care inlatura orice fel de interpretare ariana si, impreuna cu Marcel de Ancyra, Eustatie al Antiohiei si episcopii occidentali, a demonstrat ca el a fost folosit in sens ortodox de parinti si scriitori bisericesti cum ar fi Clement Alexandrinul, Origen, Dionisie al Alexandriei, Tertulian, Dionisie al Romei" .
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
