Cultul Mortilor la Vechii Greci

Extras din referat Cum descarc?

INTRODUCERE
Aproape in toate religiile omenirii se intalneste convingerea, ferma si generala, ca existenta omului nu se termina cu moartea. Pe aceasta credinta, mai mult sau mai putin explicita, se in!temeiaza ceea ce numim cultul mortilor, adica grija pe care o au cei vii de a mentine, legatura spirituala cu mortii lor, de a cauta sa le ajute si sa le usureze situatia din "lumea de dincolo", prin felurite rituri si ceremonii, prin rugaciune catre Dumnezeu pentru odihna lor netulburata si pentru ier!tarea pacatelor, prin jertfe si fapte de milostenie, sau prin alte diverse acte, socotite ca fiind de folos celor adormiti. 
Aceasta universalitate a credintei in nemurirea sufletului, careia la unele popoare (persii, grecii, romanii s.a.) i s-a adaugat credinta intr-o judecata a sufletelor dupa moarte, explica marea asemanare a riturilor si a ceremoniilor fu!nebre principale din toate religiile mari ale omenirii, ca de ex. : spa!larea si imbracarea cadavrelor, inmormantarea sau incinerarea lor, pro!cesiunile si bocetele, mesele sau ospetele funerare si pomenirile pen!tru cei morti. Faptul este deosebit de evident pen!tru unele din popoarele mari ale antichitatii, ca egiptenii, a caror cultura si arta are in general un accentuat caracter funerar, vizibil in arta imbalsamarii trupurilor, in piramidele si diferitele necropole menite sa ocroteasca mumiile sau cadavrele personajelor marcante, in pictura si textele din inscriptiile hieroglife si de pe papirusuri, in templele, in originea si apartenenta religioasa a scrierii si a citirii. Tot asa stau lucrurile cu grecii si romanii, despre care s-a spus si s-a demonstrat ca riturile lor religioase in legatura cu cultul familial al stramosilor ("Larii", "Manes" si "Penatii") au determinat si au influentat nu numai intreaga viata spirituala si stralucita cultura si arta greco-romana, ci si organizarea si viata politica, economica si sociala a vechilor cetati si state fondate de aceste doua mari popoare ale antichitatii clasice pagane. 
CAPITOLUL I
TEMPLUL
Templul nu era un loc de cult unde grecii puteau sa se roage personal sau impreuna cu altii. Era considerat a fi casa (naos) zeului, locul unde se adaposteste statuia zeului. De aceea forma de inceput a templelor (sfarsitul secolului al VIII-lea i.Hr.) este cea a unei case. Erau dreptunghiulare, inconjurate cu coloane de sustinere a grinzilor de piatra ale acoperisului, iar in fata aveau frontonul triunghiular, pe care se sculptau scene religioase. 
Materialul de constructie a fost la inceput din lemn iar mai tarziu din piatra. De jur imprejurul templului, pe marile grinzi sustinute de coloanele cu capiteluri, se gaseau metopele, ce prezentau scene din naratiunile mitologice despre zeul caruia ii era dedicat templul. 
In perioada precedenta aparitiei fenomenului urban in lumea greceasca sunt atestate locuri consacrate activitatilor religioase unde s-au descoperit figurine umane si animaliere sau diferite ofrande. In spatiul minoic si micenian sunt semnalate si constructii mai elaborate. 
Constructia templelor a cunoscut doua forme arhitecturale: 
- temple rectangulare (sekoi) - alcatuite din pronaos (un vestibul in fata), naos sau cella (unde troneaza statuia zeului sau a zeitei) si opisthodom (camera de depozitare a tezaurului si a obiectelor sacre)
- temple rotunde (tholoi) - cuprind o nava centrala. 
Stilurile arhitecturale templelor se clasifica dupa criteriul de fabricare a coloanei: 
- stilul doric, sobru, specific epocii arhaice, 
- stilul ionic dezvoltat in epoca clasica 
- stilul corinthic care convietuieste cu cel ionic in epoca elenistica si romana. 
Dimensiunile obisnuite ale templelor erau de circa 30 m x 60 m, desi existau si temple mai mari care depaseau lungimea de 100 m si latimea de 50 m. Fata era orientata spre rasarit, potrivit traditiilor orientale, pentru ca primele raze ale soarelui sa lumineze fata statuii zeului sau a zeitei. Templele inchinate eroilor erau indreptate spre apus, intrucat eroii au fost muritori. In cazul unor cerinte impuse de teren sau de particularitatilor cultului au fost si derogari de la regula.
In prejma cladirii templului mai erau construite cladiri de dimensiuni mai mici, asa-numitele tezaure, unde se depozita tezaurul templului, ofrandele pretioase aduse de cetateni, donatii ale strainilor etc.


Fisiere in arhiva (1):

  • Cultul Mortilor la Vechii Greci.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!