Introducere Cap I Perspectiva istorica privind suicidul Cap II Clasificarea actelor suicidare Cap III Sinuciderea la adolescenti si batrani si cauzele lor Cap IV Interventia in criza suicidara Perspectiva teologica Concluzii Bibliografie
Introducere Ne nastem, traim si murim. Si undeva in aceste limite, incercam sa traim. In pendularea noastra intre aceste coordonate, intelegerea vietii prin acceptarea si asumarea a ceea ce este inevitabil: experienta unica si ireversibila a mortii. Sinuciderea constituie un test asupra starii de sanatate psiho-relationala a unei comunitati, un indicator pretios al echilibrului de sanatate psihica al indivizilor care o compun. Suicidul, alaturi de SIDA, toxicomanie, devianta si perversiune pot ocupa, fiecare separat, locul marilor epidemii ale trecutului, atat timp cat pe glob se raporteaza un milion de cazuri de suicid realizat pe an si 20 de milioane de tentative suicidare, cu infirmitatile consecutive. Asociatia Internationala pentru Prevenirea Suicidului (IASP) releva ca aproximativ 2000 persoane se sinucid zilnic in lume. In multe tari, suicidul constituie prima cauza de mortalitate, ceea ce reduce durata medie de viata cu 10-15 ani la grupa de varsta cuprinsa intre 25-34 ani. Perspectiva istorica privind suicidul Conceptiile religioase au avut au cele mai vechi impacte cu comportamentul suicidar. La incasi, zeita Itab justifica sacrificiul pentru ea. Religia islamica justifica suicidul in cazul razboiului sfant. La japonezi, suicidul in masa pentru a evita sa cada prizonieri, era expresia suprema a unui act de vointa si supunere fata de imparat. Pentru martirajul lor, care astazi ar putea fi considerat un parasuicid, primii crestini au fost canonizati. Sfintul Augustin admitea suicidul numai in intentia de a scapa de pacat. Dar, in general, religiile monoteiste condamna suicidul cat timp viata este data de Dumnezeu si omul nu are libertatea de a dispune de ea pentru a si-o lua. In Decalog se mentioneaza expres ca a-ti lua viata ce este un dar al lui Dumnezeu este a-L dispretui pe Dumnezeu. In acelasi sens, Coranul precizeaza ca omul nu poate sa moara decat in voia lui Alah. Sub aspect doctrinar, in antichitate, stoicii admiteau suicidul ca ultima solutie de salvare a demnitatii umane. Grecii insa considerau suicidul ca o atitudine nedemna pentru un om liber. Astfel, Platon cerea pedeapsa suicidului ca o greseala fata de cetate, iar oficial era admis doar ca o sanctiune. In acelasi timp, sinuciderea criminalilor era considerata un efect firesc al raului excesiv si autoculpabilitatii. La greci, datoria morala era deci de conservare a vietii, prin conservarea virtutii, iar a incerca sa scapi de suferinta prin incapacitatea de a o suporta, constituia o dovada de slabiciune incompatibila unui om virtuos, om ce trebuie sa se caracterizeze prin fermitate si noblete in fata loviturilor soartei. Cum fata de cetate suicidul era considerat o violare a legii, decurge dreptul societatii de a-l pedepsi (in Atena se taia mana celui ce s-a sinucis si era ingropata separat de corp). Tot ca act de onoare, vaduvele razboinicilor se aruncau in rugurile sotilor lor. Darwin ne releva ca suicidul este absent la triburile din Tara de Foc, iar in China se anunta prin afise, deoarece avea un rol de ritual. Dante releva ca in infern Dumnezeu nu reuneste corpul si sufletul pe care omul le-a separat, in infern sinucigasii transformandu-se in arbori uscati alaturi, de criminali. Sinuciderea traditionala la japonezi poate fi considerata o lipsa a tanatofobiei sau o tendinta de robotizare a suicidului din fanatism. Platon considera ca omul este propritatea zeilor si nu poate dispune de viata sa, iar Aristotel atragea atentia ca suicidul aduce mania zeilor si ca el slabeste societatea, deci, trebuie condamnat. La romani, suicidul era considerat rational, onorat, daca se facea pentru o boala si pentru dezonoare si era considerat irational, dezonorant la soldati si sclavi. Seneca il justifica drept un triumf al vointei asupra lucrurilor, iar vikingii considerau ca paradisul e rezervat doar celor ce mor violent. O atare conceptie a stat la baza sinuciderii evreilor la Massada pentru a nu cadea prizonieri sub romani, a dacilor din acelasi motiv, ne spune Herodot, a indienilor carora li s-a distrus traditia de catre americani, a japonezilor ca libertate de a se autopedepsi pentru o culpa sau penru o sanctiune, ori a unor triburi africane cand viata se poate curma daca e inspirata de spirite malefice. Fata de evolutia divergenta in timp a conceptiilor despre suicid, astazi hermeneutica ne ajuta a descifra sensul ascuns al lucrurilor, a existentei, a lumii interne a omului, prin semnele transmise de el deci inclusiv a suicidului.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).