Crearea lumii văzute - schița pentru o interpretare contemporană a referatului biblic despre cosmogeneza

Extras din referat Cum descarc?

Problema
Tributar unei conceptii dualiste care postuleaza o distanta intre Dumnezeu si lume, intre nevazut si vazut, intre spirit si materie, omul contemporan a ajuns din nou sa creada, asa cum observa cu privire la cadere Sfantul Atanasie cel Mare, ca nu exista decat ceea ce ii este accesibil prin simturi si ii satisface dorintele (cf. Cuvant impotriva eli nilor, VIII). Pentru el, lumea e materie bruta, lipsita de semnificatie si de profunzime spirituala; spatiul in care el sa-si exercite dominatia, indepartat de Dumnezeu, omul a ajuns sa ignore valoarea negraita si sensul autentic al lumii, cautand sa-i impuna prin tehnica o rationalitate artificiala si stramba care corespunde intentiei sale evidente de a construi, prin puteri proprii, un paradis pamantesc. In aceste conditii, observa Christos Yannaras, - ceea ce numim - progres-  si - dezvoltare-  s-a dovedit a fi siluire si distrugere a naturii, constituind si pentru om o permanenta [...] amenintare cu moartea-  (Abecedar al credintei. Intro ducere in teologia ortodoxa, Bucuresti, 1996, p. 70).
Criza ecologica provocata de comportamentul uman irational nu-si poate afla rezolvarea decat prin transfigurarea acestei optici din perspectiva revelatiei divine, care dezvaluie rationalitatea si valoarea interna a lumii, sensul ei dumnezeiesc.
In acest context, reinterpretarea datului biblic revelat -- discreditat prin intelegerea lui in functie de modele cosmologice perimate dintr-o perspectiva contemporana e urgenta pentru initierea unui nou dialog intre Biserica lui Hristos si civilizatia timpului nostru hranita cu teorii stiintifice. Lucrarea de fata isi propune schita unei asemenea posibile reinterpretari.
Cateva tipare cosmologice
Aceasta intreprindere nu poate debuta decat prin descrierea con ceptiei cosmologice, a perspectivei din care teologia ortodoxa interpre teaza datul biblic despre cosmogeneza si de la care se revendica. Com paratia cu alte sisteme cosmologice este, de aceea, binevenita.
Sfantul Ioan Gura de Aur afirma ca - unii nu ingaduie ca lumea aceasta sa aiba un creator; altii spun ca lumea si cele din lume s-ar fi facut de la sine ; in sfarsit, altii spun ca toate s-au facut dintr-o mate rie preexistenta-  (Omilii la Facere, VII, 4). Diversitatea reprezentarilor despre lume e reductibila la trei tipare de baza, fiecare avand impor tante consecinte pentru spiritualitate si civilizatie, mai precis pentru relatia omului cu lumea, pe care le vom numi : cosmologia panteista, cosmologia dualista si cosmologia panenteista.
Cosmologia, panteista, specifica marilor religii orientale, porneste de la premisa confuziei dintre Dumnezeu si lume, considerand-o pe aceasta din urma a fi coerenta cu Dumnezeu si, implicit, de esenta divina. Panteismul cunoaste, la randul sau, doua tipuri sau accente : acosmismul (exprimat prin : - toate sunt Dumnezeu- ), care neaga lumea, reducand-o la statutul de manifestare aparenta a lui Dumnezeu, si pancosmismul (exprimat prin : - Dumnezeu este toate- ), care-L neaga pe Dumnezeu, considerand lumea ca ultima realitate. In filosofia mo derna, acest tipar cosmologic, dincolo de panteismul declarat al lui Spinoza, se numeste monism (o singura realitate sau esenta realitatii e una), cele doua accente amintite devenind idealismul (lumea e numai spirit) si, respectiv, materialismul (lumea e doar materie). Mult dispu tatul om de stiinta si teolog, Pierre Teilhard de Chardin, descrie o tensiune in chiar sanul comunitatii stiintifice, dincolo de care sesizam, pe de o parte, ca stiinta, chiar daca o vreme a incercat, nu a reusit sa se debaraseze de metafizica, iar pe de alta parte ca problematica raportului intre spirit si materie ramane mereu o dificultate. Textual, de Chardin afirma ca - pe plan stiintific, cearta dureaza mereu intre materialisti si spiritualisti, intre deterministi si finalisti. Dupa un secol de disputa, fiecare partid ramane pe pozitiile sale si prezinta adversarului motive solide pentru aceasta statornicie-  (Le plienomene humain, Editions du Seuil, 1970, p. 41). Grafic, panteismul religios poate fi reprezentat ca un cerc cu o cruce inscrisa, unde verticala divina si orizontala cosmica se inscriu in realitatea indistincta a - marelui tot- . E vorba de absenta unui raport ireal intre Dumnezeu si lume, prin accentul unilateral pe imanenta divina, si care lipseste existenta cosmica de o verticalitate adevarata. Totul e repetitie fara sens intr-o ordine - divina-  inflexibila, in care omul isi pierde identitatea personala si libertatea, neindraznind sa tulbure cu ceva aceasta ordine (cf. Dumitru Popescu, Ortodoxie si contemporaneitate, p. 183--184).

Fisiere in arhiva (1):

 Crearea lumii vazute - schita pentru o interpretare contemporana a referatului biblic despre cosmogeneza.doc

Bibliografie

1. Biblia sau Sfanta Scriptura
2. Pierre Teilhard de Chardin Le plienomene humain, Editions du Seuil, 1970, p. 41;
3. Sfantul Ioan Gura de Aur Omilii la Facere, VII, 4;
4. Dumitru Popescu, Ortodoxie si contemporaneitate, p. 183--184;
5. Toate referirile din opera Sf.Ioan Gura de Aur sunt la colectia P.S.B., voi. 21, Buc. 1987;
6. Dumitru Popescu, op.cit., p. 181-183;
7. John Meyendorff Teologia bizantina. Tendinte istorice si teme doc trinare, Bucuresti, 1996, p. 12;
8. Dumitru Popescu, op. cit., p. 184--187;
9. Sf. Vasile cel Mare Omilii Ia Hexaemeron, I, 2;
10. G.E.R. Lloyd, Metode si probleme in stiinta Greciei antice, Ed. Tehnica, Buc. 1934, p. 168, 170--171, 105;
11. Vladimir Lossky Teologia mistica a Bise ricii de Rasarit, Anastasia, p. 132--133;
12. Cardinal Paul Poupard, Science et foi: pour un nouveau dialogue, in - L'osservatore romano- , nr. 19, 7 mai 1996, p. 9--10;
13. Citatele din opera Sf. Vasile sunt preluate din colectia P.S.B., voi. 17, Buc. 1986;
14. Mircea Eliade Incercarea labirintului, Cluj, 1990, p. 114;
15. Christos Yannaras, op. cit., p. 53;
16. Sfantul Ioan Gura de Aur, op. cit., II, 2 si 3;
17. Sfantul Ioan Damaschin, Dogmatica, II, 6;
18. Sfantul Vasile cel Mare op. cit., I, 1;
19. Problematica - distinctiilor-  la Sfantul Maxim Marturisitorul, Ambigua 106;
20. Toate referirile pentru textele din Sf. Ioan Damaschin sunt Ia Dogmatica, editie a III-a, Scripta, Buc. 1093;
21. Referirile din Ambigua sunt la colectia P.S.B., voi. 80, Buc. 1983;
22. Hubert Reeves, Rabdare in azur -- evolutia cosmica, Humanitas, Buc. 1993, p. 170;
23. John D. Barrow, Originea universului, Humanitas, p. 25 si 110;
24. Jean-Pierre Longchamp, Science et croyance, Desclee de Brouwer, 1992, p. 177--179;
25. Jean-Pierre Longchamp, op. cit., p. 176--177;
26. Sfantul Ioan Gura de Aur, op. cit., II, 2;
27. Sfantul Vasile cel Mare, op. cit., I, 7;
28. Jean-Pierre Longchamp, op. cit., p.;
29. Sfantul Ioan Gura de Aur, op. cit., II, 2;
30. Sfantul Maxim Marturisitorul, Ambigua, 79a si 79b;
31. John D. Barrow, op. cit., p. 103;
32. Gura de Aur, op. cit., II, 4;
33. John D. Barrow, op. cit., p. 119--121;
34. Stephen W. Hawking. Scurta istorie a timpului. De la Big Bang la gaurile negre, editia a II-a, Humanitas, p. 23 si 25;
35. Sfantul Atanasie Cuvantul al doilea contra arienilor, p. 58--59;
36. Sfantul Vasile cel Mare , op. cit., I, 5;
37. John D. Barrow, op. cit., p. 29--30;
38. Sfantul Ioan Gura de Aur op. cit., III, 1 si 2;
39. Sfantul Vasile cel Mare op. cit., I, 5;
40. Sfantul Maxim, op. cit., 13;
41. Sfantul Vasile cel Mare, op. cit., II, 3;
42. Sfantul Vasile, op. cit., I, 7;
43. Sfantul Vasile cel Mare op. cit., II, 7;
44. .Sfantul Ioan Damaschin, op. cit., II, 10;
45. Sfantul Vasile cel Mare, op. cit., V, 4;
46. Sfantul Ioan Gura de Aur, op. cit., VIII, 3;
47. Sfantul Ioan Gura de Aur, op. cit, VII, 3;
48. Jean Kovalevsky, Taina originilor, Anastasia, 1996, p. 15--16;
49. Sfantul Vasile cel Mare, op. cit., VI, 2;
50. Sfantul Ioan Gura de Aur, op. cit., VI, 4;
51. Sfantul Ioan Gura de Aur, op. cit., VII, 3;
52. Richard Leakey, Originea omu lui, Humanitas, p. 23;
53. Sfantul Vasile cel Mare, op. cit., VII, 1;
54. Sfantul Ioan Gura de Aur, op. cit., VII, 5;
55. Sfantul Maxim Marturisitorul, Ambigua, 106 ; cf. 106a;
56. Sfantul Ioan Damaschin, op. cit., II, 11;
57. Mystagogia, VII, trad. do prot. stavr. dr. Dumitru Staniloae, in - Revista teologica- , nr. 6--8, Sibiu 1934, p. 336;
58. Richard Leakey, op. cit., p. 172--173;
59. John D. Barrow, op. cit., p. 11, 33--35;
60. Stephen W. Hawking, op. cit., p. 53, 73;
61. David Bohm, Pleni tudinea lumii si ordinea ei, Humanitas, p. 61;
62. Georges Duby, Anul 1000, Polirom, 1996, p. 147;
63. John D. Barrow, op. cit., p. 118--119;
64. Lucian Blaga Trilogia cunoasterii, 1943, p. 128, 136, 320;
65. Sfantul Vasile cel Mare, op. cit., IX, 2;
66. Dumitru Popescu, op. cit., p. 186;
67. Jurgen Moltmann God in creation. An ecological doctrine of creation, The Gifford Lectures 1984--1985, SCM PRESS LTD., p. 14.