Iconoclasmul a aparut in anul 726 in urma edictului dat de catre imparatul Leon Isaurul (717-741). Imparatul sustinea ca cei care venereaza Sfintelor Icoane sunt idolatri pentru ca s-ar inchina la ceva facut de mana omeneasca si acest lucru nu se cuvine inaintea lui Dumnezeu. ,, Incredinteaza-ma, spune Leon, ca ni s-a predat sa veneram si sa ne inchinam la ceea ce este facut de mana omeneasca, si atunci marturisesc si eu ca acolo este legea lui Dumnezeu." Imparatul Leon isi justifica hotararile luate, printr-un principiu nu rareori intrebuintat de imparatii bizantini: ,,Eu sunt imparat si preot in acelasi timp." Aceasta conceptie ii oferea imparatului Leon dreptul sa legifereze atat in afacerile bisericesti, cat si in cele politice. Si chestiunile de credinta ale Bisericii, ca si trebuirile politice ale imperiului sunt de competenta sa. Cuprins de aceasta putere imparatul mai da un edict impotriva icoanelor in anul 729. Impotriva edictelor date de catre imparatul Leon si a iconoclastilor s-au ridicat mai multi Sfinti Parinti, care prin lucrarile si cuvantarile lor au aparat cultul Sfintelor Icoane si au redat crestinismului posibilitatea inchinarii la icoane. Unul dintre cei mai de vaza aparatori al Sfintelor Icoane este Sfantul Ioan Damaschin. Sfantul Ioan arata ca cinstirea Sfintelor Icoane nu este un lucru gresit inaintea lui Dumnezeu si nu poate fi considerat un pacat deoarece nu ne inchinam materiei din care este facuta icoana, ci chipului care este zugravit ,, Pentru ca unii ne hulesc ca ne inchinam si cinstim Icoana Mantuitorului si a Stapanei noastre si inca a celorlalti sfinti si slujitori ai lui Hristos, sa auda ca dintru inceput Dumnezeu a facut pe om dupa chipul Sau." Icoana nu este o imagine a naturii divine; ea este imaginea a unei persoane divine intrupate, care transmite trasaturile lui Dumnezeu venit in trup, devenit vizibil si, prin urmare, reprezentabil cu mijloace omenesti. Pentru ortodocsi, problema naturii nici nu se punea; le era absolut clar ca icoana ca si portretul nu poate fi decat o imagine personala, dupa cum arata si Sfantul Ioan ,, Natura nu are o existenta proprie, ci apare mereu personalizata." Sfantul Ioan Damaschin arata ca icoanele sunt de mai multe feluri: Primul fel de icoana este icoana naturala. Spre exemplu fiul cuiva este icoana naturala a aceluia care l-a nascut. ,,Icoana naturala prin excelenta este Fiul lui Dumnezeu, Care poarta in intregime, in El Insusi, pe Tatal si se deosebeste de Acesta prin aceea ca este cauzat." Al doilea fel de icoana este ideea, care se gaseste in Dumnezeu despre cele ce vor fi, adica sfatul Lui cel mai inainte de toti vecii. Al treilea fel de icoana este cel prin pozitie sau prin imitare, adica omul. Precum zice si Sfanta Scriptura ,, sa facem om dupa chipul si asemanarea noastra"(Facerea 1,26). Al patrulea fel de icoana este acela prin care infatisam, prin scris sau prin chipuri cele nevazute si necorporale, din cauza neputintei noastre de a intelege cele necorporale in afara de corpuri si fara o analogie cu lucrurile ce ne cad sub simturi. Astfel pentru a intelege dumnezeirea sau ingerii, ne servim de icoane sau, cum am spune azi de exemple prin analogie. ,,Ca sa intelegem Treimea in unime, ne servim de imaginea soarelui, luminii si caldurii, sau de minte, cuvant si duh, sau de planta trandafirului, floare si miros."
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).