Biserica si Intelectualitatea in Perioada Interbelica

Cuprins referat Cum descarc?

Introducere.2
Biserica Ortodoxa Romana in perioada interbelica.3
II. Biserica si intelectualitatea in perioada interbelica.5
III. Disputa Lovinescu - Crainic.8
IV. Opinii ale altor intelectuali despre religie si Ortodoxie.11
Concluzii.14
Bibliografie.15
Cuprins.16


Extras din referat Cum descarc?

Introducere
In organizarea societatii romanesti, Bisericii Ortodoxe i-au revenit, timp de secole, misiuni fundamentale, in care puterea laica s-a implicat si pe care le-a preluat abia in epoca moderna. Scoala, cultura, sanatatea (prin spitale), protectia sociala (prin azile si activitati filantropice), morala publica, principiile de drept civil sau penal (administrate dupa pravile religioase) au fost mult timp pe seama Bisericii. Inainte de toate, Biserica a avut un insemnat rol religios-moral. Prin invatatura si prin reprezentantii ei, ea a edificat sufleteste pe strabunii nostri, i-a facut sa fie buni crestini, cu frica de Dumnezeu si cu dragoste fata de aproapele. 
Veacuri de-a randul, Biserica Ortodoxa Romana a desfasurat o importanta activitate culturala, concretizata prin copierea de manuscrise, in tiparirea de carti de slujba, de invatatura crestina, iar mai tarziu chiar de carti cu profilul ,,laic", de catre mari tipografi, ca Macarie, Coresi sau Antim Ivireanul, in crearea primelor biblioteci ,,publice" de la noi, la Hurezi sau Vacaresti si in late parti, in sustinerea unor manastiri sau biserici de mir, iar in Transilvania, in conditii de viata cu totul nefavorabile romanilor, Biserica a fost pusa in situatia de a indruma. In secolul al XIX-lea pana in 1918, aproape intregul invatamant primar si gimnazial in limba romana . 
Tot din Biserica si de la oamenii Bisericii au pornit si cele mai vechi insemanari istorice cu privire la trecutul neamului nostru. Fie simpli calugari, fie egumeni de manastiri, care se indeletniceau cu manuirea condeiului la adapostul zidurilor manastirilor, au consemnat, in limba carturareasca a timpului, faptele si ispravile domnilor nostri din trecut. Biserica a avut si o contrubutie substantiala la realizarea Unirii Principatelor, in 1859, prin deputatii ei in Divanurile ad hoc si in cele doua adunari elective care au dus la alegerea unui singur domnitor, a sprijinit Razboiul de independenta din 1877 si actiunea memorandista din 1892. 
In perioada primului razboi mondial, sute de preoti au fost aruncati in inchisori din Transilvania si Ungaria, iar in vechea Romanie, multi au fost mobilizati ca preoti militari, unii luptand cu arma in mana, jerfindu-si chiar viata pe campurile de lupta, alaturi de fiii lor sufletesti care luptau in numele unui ideal national.
I. Biserica Ortodoxa Romana in perioada interbelica
Prin dreptatea istoriei si prin sacrificiile ostasilor romani pe campurile de lupta pentru eliberarea provinciilor romanesti asuprite si pentru intregirea tarii s-a realizat unitatea nationala a tuturor romanilor. Neamul romanesc, care pana atunci traise sub mai multe stapaniri straine, s-a putut inchega intr-un stat national unitar. La 1 decembrie 1918, peste o suta de mii de romani participanti la Marea Adunara Nationala de la Alba Iulia au proclamat solemn unirea Transilvaniei cu Romania, inscriind un moment de seama in istoria poporului nostru, care s-a adaugat la patria-mama, la 27 martie 1918, a Basarabiei si, la 28 noiembrie, acelasi an, a Bucovinei, si ele aflate pana atunci sub stapaniri straine, incununand astfel lungul sir de lupte si sacrificii umane si materiale a poporului roman pentru infaptuirea idealului unitatii nationale. 
Dupa realizarea unitatii politice, s-a impus necesitatea unificarii in difetite domenii ale societatii, unificarea diferitelor regimuri sub care romanii traisera pana atunci. Intre problemele acestea, mai delicata era problema confesionala, care statea in stransa legatura cu problema minoritatilor entice, specific provinciilor romanesti unite cu Tara in 1918, cu deosebire Ardealul. Biserica Ortodoxa era Biserica de Stat in intelesul cel mai deplin al cuvantului. Celelalte culte - ingloband un numar foarte mic de credinciosi si mare parte din ei nefiind nici cetateni romani - erau culte straine si nu s-a simtit trebuinta sa se stabileasca prin lege special un regim al cultelor. 
In Romania interbelica, pe langa Biserica Ortodoxa erau urmatoarele culte: cultul greco-catolic (unit), catolic (de rit latin si armean), reformat, evanghelic-luteran, unitarian, armean-gregorian, mosaic si cultul mahomedan. Existau, asadar, 9 culte si diferite secte care cereau cu insistenta recunoasterea din partea Statului. In ceea ce priveste raporturile dintre culte, s-a adoptat principiul paritatii, in sensul egalitatii de drepturi si de tratament garantate de drepturi si de tratament garantate tuturor cultelor. Prin adoptarea paritatii dintre culte, Biserica Ortodoxa si-a pierdut de Biserica de stat, conferindu-i-se caracterul de Biserica dominanta . 
Relativ la regimul cultelor, in art. 22 al Constitutiei din 1923 s-au inscris mai multe principii. Art. 22, spunea urmatoarele: ,,Biserica Ortodoxa Romana, fiind religia marii majoritati a romanilor, este Biserica dominanta in Statul roman; iar cea Greco-catolica are intaietate fata de celelalte culte" .


Fisiere in arhiva (1):

  • Biserica si Intelectualitatea in Perioada Interbelica.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

Biblia sau Sfanta Scriptura, Ed.I.B.M.B.O.R., Bucuresti, 2006.
1.Biserica noastra si cultele minoritare. Marea discutie parlamentara in jurul Legii cultelor - 1928, studiu introductiv de Constantin Schifirnet, Bucuresti, 2000.
2.Bold, Drd. Metodiu-Florian, Biserica Ortodoxa, Biserica nationala in Romania interbelica, in T.V., anul XIX (LXXXV), NR. 5-8, mai-august, 2009.
3.Crainic, Nichifor, Sfintenia-implinirea umanului. Curs de teologie mistica (1935-1936), Ed. Trinitas, Iasi, 1993.
4. Enache, Geroge, Ortodoxie si putere politica in Romania contemporana, Ed. Nemira, Bucuresti, 2005.
5. Mihai, Constantin, Biserica si elitele intelectuale interbelice, Ed. Institutul European, Iasi, 2010.
6. Pacurariu, Pr. Prof. Mircea, Biserica Ortodoxa Romana, Biserica nationala, in ,,Ortodoxia maramureseana", anul IV, nr. 4, Baia Mare, 1999.
7. Tutea, Petre, Tratat de antropolgie crestina. Filosofie si teologie, Ed. Timpul, Iasi, 2001.


Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești.
După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare.
Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:

* Prin apăsarea pe butonul “Descarcă acum” declar că am citit, înțeles și agreat termenii și condițiile.
* Prețul este fără TVA.


Hopa sus!