Arta bizantină în România

Cuprins referat Cum descarc?

ARTA BIZANTINA 2
ARTA BIZANTINA IN TARILE ROMANE 3
ARHITECTURA IN TARA ROMANEASCA 5
ARHITECTURA DIN MOLDOVA 8
ARHITECTURA IN TRANSILVANIA 10
PICTURA IN TARA ROMANEASCA 11
PICTURA IN MOLDOVA 11
BIBLIOGRAFIE 12

Extras din referat Cum descarc?

ARTA BIZANTINA
In cursul se!colelor IV si V, elementele si formele multiple si variate ale primelor constructii crestine, de proveniente diverse, se combina, se contopesc si dau nastere, in Rasarit, unui mod unitar de a construi, adica unui nou stil arhitectonic, rezultat din amestecul formelor de arta-clasica cu cele de provenienta orientala: stilul bizantin, care, va ramane pana astazi stilul unic si oficial al bisericilor ortodoxe din toate partile lumii, realizat, intro bogata diversi!tate de variante (substiluri), regionale, nationale sau locale. 
Trei elemente, conceptii sau curente diferite de cultura se combina in formatia noii arte: elenismul, Orientul si crestinismul. 
Principalele tendinte si elemente de origine elenistica si orientala adoptate de arta bizantina: 
a) Din Siria provin in arhitectura si sculptura bizantina: forme de ornamentatie sculpturala (foaia de acant, frunza dreapta, foi groase dantelate, forme geometrice: cercuri, rozete, stele si figuri de animale), folosirea pietrelor cizelate si a contrastelor de culori in ornamentatia externa, iar in pictura o noua traditie iconografica, opusa celei eleniste, o traditie mai realista, mai dramatica si care cauta sa se apropie mai mult de natura, sa redea in chipurile umane expresia individuala, iar in scenele istorice si in compozitii, reprezentarea mai mult veridica decat simbolica sau conventionala.
b) Din Egipt arta bizantina a luat altarul triconc (treflat) si orna!mentatia bogata, mai ales cea sculpturala si picturala. De la Alexandria, celebru centru al culturii eleniste Bizantul mosteneste in pictura gustul decoratiei pitoresti, cu peisajele, motivele arhitectonice, cu scenele ge!nului, cu figurile sale alegorice si probabil gustul decoratiei policrome (multicolore); indeosebi iconografia bizantina pastreaza din traditia alexandrina atitudinile nobile ale portretelor, liniile clasice ale drape!riilor vestimentare, gesturile masurate, compozitia echilibrata si simpla, pe care o consacrase arta greaca.
c) Alaturi de Siria, Asia Mica si Armenia joaca un rol esential mai ales in formarea arhitecturii bizantine; aici se realizeaza mai intai fu!ziunea intre elementele elenistice si cele orientale, carora li se adauga de timpuriu influenta crestinismului. O creatie proprie a Asiei Mici si a Armeniei este basilica acoperita cu bolti si basilica cu cupola, care face tranzitia de la tipul basilical pur la cel bizantin. Mestesugul savant al arhitectilor anatolieni inlocuieste cupola persana, sprijinita pe conuri de unghi (importata din Armenia), cu cupola pe pandantive, forma specifica a arhitecturii bizantine. 
Doua curente sau tendinte contradictorii se pot constata in timp in istoria artei bizantine:
a) Una a artei imperiale, oficiale si savante, cultivata la curtile im!periale, in lumea demnitarilor, a varfurilor eclesiastice, a savantilor si a teologilor si caracterizata prin predominarea elementului clasic (ele!nist);
b) Alta, a artei populare si monastice, reprezentata indeosebi de monahi si preferata in cadrul maselor populare (militari, comercianti, mes!tesugari si tarani), caracterizata prin predominarea elementului oriental (tehnica mai putin luxoasa, pictura murala in loc de mozaic, cautarea pi!torescului, a realismului, a emotiei dramatice etc).
ARTA BIZANTINA IN TARILE ROMANE
Arta bizantina s-a raspandit in Balcani, in Serbia, Bulgaria, Tarile Romane, Ucraina si Rusia, o data cu crestinismul, deci datele de penetrare a diferitelor scoli difera de la o zona la alta, in functie de data crestinarii popoarelor barbare care au cucerit Europa Centrala si de Est, slavii, si cea occidentala, gotii, gepizii, vizigotii etc.
Tarile Romane, o sintagma in care trebuie incluse nu numai cele doua principate, Tara Romaneasca si Moldova, ci si Transilvania ortodoxa si catolica, deoarece pana la 1700 nu poate fi vorba de o a treia confesiune, cea greco - catolica. Teza potrivit careia arta bizantina romaneasca este ultima venita in tarile invecinate cu Bizantul si, nu direct, ci prin intermediul calugarilor sarbi, este depasita si inexacta, afirmatiile fiind facute in afara unei documentari serioase.
Trebuie scoasa in evidenta unitatea si comunicarea directa a singurului popor crestin, numit roman, apoi valah sau roman din nordul Dunarii, cu fratii lor din sudul fluviului, subliniind faptul ca etnonimul ce i-a desemnat ca popor, este sinonim cu termenul crestin, in opozitie cu barbar (pagan), termen generic cu care erau numite toate semintiile necrestine care au navalit in acest spatiu crestinat. Unitatea crestina, strans legata de Cappadocia este pusa in lumina de documentul martiriului Sf. Sava Gotul de la Buzau din anul 372, document pastrat la Vatican intro copie de la anul 912, dupa o scrisoare in greaca a Sf. Vasile cel Mare din Cappadocia, prin care se cerea ca moastele Sf. Sava sa fie trimise in Cappadocia; cultul si tot ce tinea de desfasurarea lui venea direct din Bizant, cucare a fost in legatura directa si, prin populatia crestina valaha din sudul Dunarii. O alta dovada - document este o scrisoare semnata de papa Inocentiu al III-lea in decembrie 1199 si adresata lui Ionita Asan - Caloian, conducatorul regatului romano - bulgar (1198 - 1207), roman de origine. Dupa secolul XIVse poate vorbi si despre relatii de schimb cu mesteri zugravi veniti din Serbia, dar in nici un caz despre o influenta in maniera in care aceasta este exprimata in unele lucrari.

Fisiere in arhiva (1):

 Arta Bizantina in Romania.doc