Socializarea Copiilor Institutionalizati

Extras din referat Cum descarc?

Unul dintre cuvintele cu cea mai mare rezonanta, indiferent de limba in care este exprimat, este cel care denumeste abandonul. 
In limbajul juridic, se declara abandonat copilul care, in conditiile legii, se afla in grija unei institutii, cu acreditare sociala sau medicala, de stat sau privata sau a unei persoane fizice, ca urmare a faptului ca parintii, in mod vadit s-au dezinteresat de el, pe o perioada mai mare de sase luni (Dumitrana, 1998). Dezinteresul, in acest context, este definit ca incetarea oricaror legaturi intre parinti si copil, legaturi care sa dovedeasca existenta unor raporturi afective normale. Precum se observa, definitia abandonului se situeaza intr-un dublu registru - cel al psihologiei si cel al socialului. Adesea, insa, se manifesta o a treia implicare: aceea a psihiatriei, din perspectiva careia abandonul este definit ca fiind absenta, slabirea sau ruperea unei legaturi afective de sustinere care antreneaza lipsa obligatiilor morale sau naturale care sunt legate de aceasta si creeaza conditii favorabile aparitiei, la victima, a unor tulburari nevrotice sau psihotice de tip reactiv (Dumitrana, 1998).
Consecinta imediata a actului de abandon este, pentru cei mai multi dintre copii, intrarea in leaganul sau casa de copii. Mult timp, aceasta a fost considerata solutia cea mai convenabila, atat pentru copii, cat si pentru comunitate, chiar daca evidentele o infirmau. Numai in momentul cand ,,produsul" nesatisfacator al acestor institutii a fost adus in atentia constiintei publice, abia atunci s-a inregistrat o crestere a interesului pentru factorii care determina supraaglomerarea caselor de copii. Pentru unele familii in dificultate, leaganul constituie o solutie salvatoare. Desi provizorie, institutionalizarea afecteaza dezvoltarea armonioasa a copilului, chiar in conditiile in care familia pastreaza legatura cu copilul.
Separarea copilului de familie este o situatie stresanta, generatoare de frustrare afectiva, cu consecinte negative asupra adaptarii si integrarii copilului in regimul de viata al institutiei de ocrotire si asupra maturizarii lui psihosociale. 
Se considera ca separarea copiilor de familie, in primii ani de viata, constituie una dintre cauzele retardului de dezvoltare bio-psihica, retard recuperabil in timp. Transferul dintr-o institutie in alta creeaza fondul crizelor de adaptare care, de asemenea, prejudiciaza dezvoltarea si maturizarea copilului. Cele mai mari problem educative, sub aspectul integrarii in regimul vietii casei de copii si al performantelor invatarii, sunt ridicate de copiii proveniti din familii dezorganizate si din relatii de concubinaj. Pentru cei care sesizeaza si, mai tarziu, constientizeaza ca apartin familiei, absenta conditiilor materiale fiind pretextul abandonarii in fapt, raportarea la o familie determina structura complexelor de provenienta si de institutionalizare, cu efecte negative asupra echilibrului bio-psihic general al maturizarii bio-psiho-sociale. Frustrarea copilului de intimitatea relatiilor familiale determina dezechilibre biologice si psihice care se vor compnesa in climatul socio-educational al leaganului si al casei de copii. Cu cat varsta este mai mica, cu atat consecintele frustrarii, pe plan psihocomportamental, sunt mai severe.
La copiii institutionalizati, se observa o intarziere clara in dezvoltarea fizica si motorie, existenta fenomenului de ,,piticism de deprivare", caracterizat prin: statura extrem de mica si, adesea, foame exagerata, o intarziere accentuata a maturizarii scheletului si a sexualitatii si controlul sfincterelor instalat tarziu, caracteristic pentru copil fiind enurezis-ul (Dumitrana, 1998). Copiii institutionalizati mai prezinta tulburari in comportamentul social, ca urmare a inabilitatiii acestora de a forma si pastra relatii cu ceilalti, a incapacitatii de a respecta reguli, a lipsei sentimentului de vinovatie si o tulburare emotionala profunda care sta, in fapt, la baza celorlalte distorsiuni. Prezenta, manifestarea si gravitatea acestor fenomene negative nu se inregistreaza la toti copiii in mod uniform. Foarte probabil, ele nu sunt integral efecte ale institutionalizarii. Factorii ereditari, precum si cei socioculturali pot afecta, in mod fundamental, tabloul. De asemenea, aspecte care tin de fiecare copil in parte, cum ar fi experienta lui de viata, provenienta (ajung in casa de copii din leagan sau din familie), prezenta in institutie a fratilor si surorilor, existenta sau absenta unui adult din familie care sa viziteze regulat copilul, toate aceste aspecte pot constitui, in functie de copil, determinari importante.


Fisiere in arhiva (1):

  • Socializarea Copiilor Institutionalizati.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:

* Prin apăsarea pe butonul “Descarcă acum” declar că am citit, înțeles și agreat termenii și condițiile.
* Prețul este fără TVA.


Hopa sus!