Lucrarea se adreseaza celor interesati de studiul pro!blematicii complexe a uneia dintre ramurile psihopedagogie speciale, cu alte cuvinte, se adreseaza cadrelor din invatamantul special pentru handicapati mintal, dar si celor care lucreaza in invatamantul obisnuit, indeosebi la nivelul claselor primare, unde sarcina prevenirii si inlatu!rarii dificultatilor pe care le intampina unii elevi cu insuficiente ale dez!voltarii intelectuale este deosebit de importanta. Lucrarea poate fi utila si parintilor avand copii cu probleme in ceea ce priveste dezvoltarea capacitatilor intelectuale, probleme care fac dificila, dar nu imposibila, educatia lor in si in scoala - chiar in scoala obisnuita - cu conditia acordarii unui ajutor timpuriu, sistematic si de buna calitate. Nu in ultimul rand, lucrarea este destinata studentilor de la facultatile de specialitate. Asa cum rezulta chiar din titlul lucrarii, obiectivul acesteia este limitat la expunerea si analiza unor probleme, pe care le ridica instruc!tia, educatia si terapia complexa a handicapatilor mintal, intr-o anumi!ta perioada de varsta si dezvoltare, adica in etapa scolarizarii lor. Aceasta nu inseamna insa ca, in paginile lucrarii, nu se vor face si numeroase trimiteri la etapa premergatoare debutului scolar - perioa!da extrem de importanta in ceea ce priveste influentarea dezvoltarii ulterioare a oricarui copil - cat si la etapa postscolara, de integrare in comunitate, inclusiv prin participare la munca utila si la viata sociala. Principalul demers la care se recurge, ori de cate ori este necesar pe parcursul lucrarii, este demersul compa!rativ, prin care vom evidentia asemanarile si deosebirile dintre scolarii cu handicap consecutiv deficientei mintale, cei cu alte tipuri de handicap si scolarii fara deficiente sau fara alte cerinte educative speciale. Acest demers comparativ ne va inlesni cunoasterea aprofun!data a tuturor, in perspectiva abordarii eficiente, la nivelul potentialului real al fiecaruia. Deficienta reprezinta o afectiune stabila sau un complex de ase!menea afectiuni, care se manifesta in plan anatomic, fiziologic si/sau functional, diminuand puternic capacitatea de invatare si de adaptare a individului in cauza si punandu-l intr-o stare de inferioritate in raport cu semenii sai. Cand instalarea acestei inferioritati nu este prevenita la timp sau nu este inlaturata treptat, prin masuri terapeutice corespunzatoa!re, iar copilul respectiv este puternic dezavantajat in raporturile sale cu mediul social, deficienta devine cauza a unei stari de handicap. Odata instalata, starea de handicap creeaza conditii pentru consoli!darea si chiar agravarea deficientei, intre deficienta si starea consecu!tiva de handicap exista, deci, o complexa relatie de interconditionare. Domeniul stiintific interdisciplinar si cu ramificatii intradisciplinare, care aprofundeaza modalitatile de cunoastere si rezolvare a pro!blemelor complexe de educatie speciala si interventie recuperativa a copiilor cu deficiente, se numeste psihopedagogie speciala sau defectologie. Psihopedagogia speciala a scolarilor cu handicap mintal stu!diaza problematica multipla a cunoasterii aprofundate, a instruirii formative si a educatiei terapeutice a acestor scolari, in perspectiva recuperarii lor treptate si a integrarii sociale, de regula in contextele obisnuite ale propriei comunitati. Pentru initierea masurilor adecvate de instruire, educatie tera!peutica si recuperare este importanta cunoasterea proportiei copiilor cu deficiente mintale in populatia infantila. Etiologia starilor de handicap consecutiv deficientei mintale este deosebit de complexa si variata. Factorii cauzali (etiologici) se gasesc in trei domenii fundamentale: - zestrea genetica - ereditatea, adica ceea ce este mostenit; in aceasta categorie intra: a) factorii genetici nespecifici (care dau nastere deficientei mintale endogene); b) factorii genetici specifici (aberatii cromozomiale, deficiente specifice ale genelor - disfunctii metabolice, disfunctii endocrine etc.); - mediul si educatia, adica ceea ce este dobandit, in aceasta categorie intrand factorii etiologici prenatali, perinatali, postnatali, si psihoafectivi. Cand factorii respectivi provoaca leziuni ale sistemului nervos central si determina o stare de deficienta mintala, aceasta deficienta este considerata exogena. Prin actiunea - de regula, complexa si inlantuita - a unor factori etiologici nocivi asupra organismului, in totalitatea sa, dar, mai ales, asupra sistemului nervos central, in diferite etape ale procesului de crestere si maturizare, se produce o accentuata scadere a eficientei mintale, precum si o semnificativa diminuare a capacitatii de adaptare si integrare sociala, adica o stare de handicap consecutiv deficientei mintale. Cunoasterea temeinica a factorilor etiologici ai deficientei min!tale reprezinta o conditie importanta pentru initierea unor masuri adec!vate, vizand profilaxia si/sau, dupa caz, terapia specifica a acestui fenomen. Pentru ca masurile initiate sa fie eficiente este necesara abordarea timpurie si complexa, in echipa interdisciplinara, a oricarui caz de abatere de la traseul normal (obisnuit) al dezvoltarii bio-psiho-sociale. Printre caracteristicile cele mai evidente ale deficientilor mintal, se numara diferite intarzieri in dezvoltare: intarzierea debuturilor spe!cifice micii copilarii (aparitia ganguritului, primele cuvinte, primii pasi etc.), intarzierea in dezvoltarea limbajului, intarzierea in dezvoltarea intelectuala etc. Pe fondul intarzierilor mentionate, deci a unor dife!rente cantitative, se reliefeaza, insa, si o serie de deosebiri calitative intre copiii cu deficienta mintala si copiii normali, toate aceste dife!rente si deosebiri avand ca rezultat scaderea eficientei procesului de adaptare si integrare in comunitate a celor cu deficienta mintala. intarzierile in dezvoltarea intelectuala si diferentele calitative fata de copiii normali stau la baza diverselor clasificari psihometrice ale copiilor cu deficienta mintala, precum si la baza descrierilor prin care se urmareste evidentierea acelor caracteristici diferentiatoare, ce trebuie avute in vedere in elaborarea programelor de interventie ameliorativa. Evaluarea nivelului de dezvoltare intr-un proces modern de diagnoza formativa, dinamica, bazata pe invatare mediata - care nu elimina, ci intregeste sistemul traditional de psihodiagnoza - ofera posibilitati mai largi de cunoastere a caracteristicilor copiilor cu defi!cienta mintala si cu alte probleme de adaptare, datorate unor insufi!ciente intelectuale. La randul sau, cunoasterea aprofundata a carac!teristicilor acestor copii asigura posibilitatea abordarii diferentiate in procesul de modelare compensatorie a personalitatii lor handicapate.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).