Profilul psihologic al vârstei școlare mici

Din din punct de vedere intelectual asistam la un real salt in procesul gandirii, concretizat in aparitia operatiilor logice. In stadiul senzoriomotor modalitatea principala de adaptare este actiunea obiectuala, copilul dobandind informatii prin simturi si actiuni sau miscari motorii ale corpului. Aceasta modalitate imbraca forma actional-obiectuala. In stadiul urmator, preoperational, reprezentarea sau imaginea devine modalitate principala de receptionare si prelucrare a informatiei, ea luand forma gandiri in imaginiv (gandire reprezentativa, gandire intuitive). Incepand cu acest stadiu procesarea informatiei se realizeaza cu ajutorul operatiilor logice, de unde forma gandirii verbal-logica. Saltul consta deci in atributul pe care il capata gandirea, aceea de a fi operationala. De la gandirea intuitiva se trece la gandirea operativa. Sensul operativ al gandirii se exprima prin aceea ca presupune utilizarea operatiilor in procesarea informatiei. Este vorba bineinteles de operatii mintale. Ce sunt ele? In viziunea lui Jean Piaget, operatiile sunt “actiuni interiorizate sau interiorizabile, reversibile si coordinate in structuri totale”(F. Longeot, 1969, pag. 13). Trasatura principala a unei operatii logice este reversibilitatea. Ea confera respectivei operatii posibilitatea folosirii concomitente a sensului direct si, invers, a anticiparii mintale a rezultatului, a efectuarii unor corecti si aproximari, toate desfasurandu-se pe plan mintal. In stadiul anterior,preoperational acestea la se realizeaza pe plan material, prin tatonari obiectuale. Reversibilitatea, proprie operatiei mintale, marcheaza un moment important in dezvoltatrea intelectuala sau cognitiva. Datorita acestor operatii gandirea copilului poate patrunde dincolo de ceea ce ofera cunoasterea intuitiva. Experimental relatat de Jean Piaget confirma toate acestea. Este vorba de trecerea unor margele dintr-un pahar in altul (de dimensiuni diferite). Pana la debutul acestui stadiu copilul crede ca fiecare varsare a margelelor duce la schimbarea cantitatii. In cadrul stadiului despre care vorbim, subiectul este sigur ca numarul margelelor se conserva. Raspunsul poate fi explicat numai prin reversibilitatea operatiei mintale dobandite in acest stadium, si care ii permite copilului sa poata intelegeca varsarea margelelor din “A” in “B” poate fi corectata prin varsarea inversa (J. Piaget, 1965, pag. 184-185). Tot asa in cazul elementelor ordonate “ABC”, copilul poate intelege ca “B” ramane invariabil intre “A” si “B” ca si intre “C” si “A”.

Se considera ca indicatorul formarii operatiilor concrete il constituie ideea de invarianta, de conservare a unor caracteristici (cantitate, volum, lungime etc.) pe fondul unor modificari vizibile pe care le sufera obiectele. Experimental conservarii lichidului in conditiile varsarii lui in doua pahare de dimensiuni diferite, este relevant din acest punct de vedere. Mecanismul mintal al invariatiei este reversibilitatea, iar intelegerea acesteia denota prezrnta unei operatii mintale. S-a demonstrat experimental ca intelegerea invariatiei sau conservarii se dobandeste treptat: la 7-8 ani conservarea substantei, la 9 ani conservarea greutatii, la 11-12 ani, conservarea volumului etc. Surprinderea invariatiei, a ceea ce este constant si identic in lucruri, se bazeaza pe capacitatea de a coordona intre ele operatiile gandirii, de a le grupa in sisteme unitare, toate acestea fiind posibile prin mecanismul reversibilitatii.

Dupa complexitatea lor operatiile sunt de doua feluri: concrete si formale (propozitionale), primele fiind proprii acestui stadiu, celelalte functionand in stadiile urmatoare.

Din acest considerent perioada cuprinsa intre 7-11 ani mai este cunoscuta sub denumirea de stadiul operatiilor concrete sau stadiul concret operational.

Operatiile acestui stadiu, care se substituie intuitiei sunt deocamdata “concrete”; el se desfasoara pe plan mintal, dar continua sa fie legate de actiunea cu obiectele. Gandirea este legata astfel de realitate. Logicul se intemeiaza pe situatii concrete,in interiorul carora obiectele pot fi organizate si clasificate in sisteme potrivit unui criteriu adoptat in prealabil. Copilul intelege ca elementele pot fi schimbate sau transformate, conservandu-si insa caracteristicile initiale. Conservarea cantitatii constituite, prealabil, fundamentul operatiilor concrete. Scolarul mic operaeaza cu ceea ce este real, cu ceea ce este imediat prezent sin u cu ceva posibil, cu sensuri concrete “aici si acum” (Landy, 1987, pag. 345). Opearatiile concrete sunt legate de actiunea obiectuala, in cadrul unor actiuni practice sau acest obiect, in conditiile in care rationamentul logic se sprijina pe actiuni immediate. Gandirea intemeiata pe operatii concrete devine inoperanta cand obiectele sunt inlocuite cu enunturi sau propozitii verbale. Rationamentul intemeiat functional pe operatii concrete nu se poate desprinde de concretul imediat pentru a se avanta in domeniul alternativelor si posibilului.

In esenta, deci, operatia concreta, cu toate ca se desfasoara pe plan mintal, se aplica asupra obiectelor sau situatiilor reale, spre deosebire de operatia formala care se aplica unor enunturi verbale (propozitii).