1.1 Definitie si sumara schita a experientelor domeniului Din toate timpurile, dar mai ales in cele moderne, invatarea a constituit si constituie o tema de reflectie si interes major pentru elevi, educatori, parinti, pentru oameni din toate sferele socialului, pentru intreaga societate. Pedagogia muncii intelectuale(PMI), in sensul ei cel mai larg, este o ramura a stintelor educationale, avand un statut si o structura interdisciplinara. Obiectul ei de studiu il reprezinta sistemul metodelor, tehnicilor, procedeelor si normelor muncii intelectuale, vazute din perspectiva organizarii, metodologiei si igienei, sistem orientat spre a asigura cresterea eficientei operatiilor intreprinse si a prescrie reguli de rationalizare a acestora in cadrul diferitelor activitati cu continut psihointelectual. Procesul muncii intelectuale reprezinta drumul parcurs de un subiect de la primirea sau cunoasterea de informatii la producerea de noi informatii cu valoare operationala pentru procesul instructiv- educativ. Asimilarea si exersarea tehnicilor de munca intelectuala devin doua din obiectivele prioritare ale invatamantului modern, nucleu al posibilei pedagogii a muncii intelectuale. Pedagogia muncii intelectuale nu va fi o suma de tehnici abstracte, valabile oriunde, oricand si la orice disciplina. Ea va avea o structura interdisciplinara diferentiata, dispunand de un sistem generativ de elemente operationale. Va fi o disciplina integrata, cu moduluri de metode si tehnici, a caror studiere si aplicare va sprijini eficient efortul elevilor de apropiere de logica stiintei de-a lungul intregii lor formari. Constatam ca problemelor de formare- dezvoltare a deprinderilor, abilitatilor si capacitatilor de invatare si studiu le este acordata astazi o atentie speciala in multe programe educationale. Ultimul deceniu pare si mai ofensiv in materie de pregatire a tinerilor pentru o munca intelectuala eficienta. Retinem, ca o proba, obiectivele avansate de un grup de universitari si responsabili cu problemele educationale in S.U.A.(grup intitulat PAIDEIA), al caror nucleu central vizeaza " reafirmarea si cultivarea eficientei prin dezvoltarea deprinderilor de invatare, urmarind formarea si dezvoltarea deprinderilor de limbaj necesare pentru a gandi si comunica; formarea si dezvoltarea deprinderilor matematice si stiintifice, in special utilizarea calculatorului si a altor instrumente stiintifice". Invatarea elevilor va fi, astfel, dirijata de valori vizand angajarea lor in adancirea unor deprinderi performative, care se afla la baza oricarei realizari a competentei, si asimilarea, in principal, a deprinderilor si abilitatilor de ordin lingvistic, stiintific, istoric, matematic. Din punct de vedere metodologic, elevii vor ajunge la performante prin exercitii de tip reflexiv, hermeneutic si intelectual, desfasurate individual si in grup. Din perspectiva autoeducarii, problemele capata un statut aparte, initierea elevilor in pedagogia informarii si documentarii devenind parte integranta a actiunii de formare a fortei de munca, a viitorilor factori de actiune si decizie. Deschiderea constanta spre autoformare presupune din partea scolii si educatorilor preocupari sistematice pe linia acordarii unui loc mai important activitatilor de studiu independent la toate disciplinele scolare, dezvoltarii responsabilitatilor fata de propria conduita de invatare, formarii si dezvoltarii gustului pentru cercetare, a motivatiei pentru autoinstruire si autoevaluare, a increderii elevilor fata de sursele de informare si fata de capacitatea lor de a progresa, apeland sistematic la ele. Isi gasesc aici locul unele notatii pe care profesorul olandez Jan Timbergen le face cu privire la conduita intelectuala a tinerilor, notatii exprimate sub forma recomandarilor: "dezvoltati-va simtul proportiei intre problemele importante si cele secundare. Care sunt factorii esentiali care stau la baza problemelor alese? Evitati sa va ocupati de detalii neinsemnate. Specializati-va pe teme bine definite; alegerea dumneavoastra este, desigur, o chestiune de gust si capacitate; o data la cinci sau zece ani va puteti revizui alegerea. Cand e posibil, dati o expresie cantitativa problemei de care va ocupati. Clasati intr-o ordine riguroasa datele necesare, materialul documentar, propriile dumneavoastra idei, calculele facute s. a. in dosare si sectiuni de dosare numerotate. Fiti gata oricand sa va revizuiti teoria in lumina noilor fapte sau a unei logici mai bune. Inainte de a redacta un test, faceti un rezumat a ceea ce socotiti ca este esential, apoi o tabla de materii ceva mai dezvoltata si abia dupa aceea treceti la redactare. Impartiti lectura dumneavoastra intre teme de specialitate, la alegere, si teme generale, pentru a pastra totdeauna o viziune de ansamblu asupra lucrurilor; poate ca o treime din timpul liber ar trebui dedicata lecturilor cu caracter general". Formarea personalitatii tinerilor din punct de vedere cultural si intelectual poate fi discutata si in termenii capacitatilor. Din aceasta perspectiva, retinem, ca importante pentru profilul personalitatii omului viitor, un numar de prioritati formulate de specialistul vest- german Karl Steinbuck, sub forma inventarului de capacitati. Intr-o forma resintetizata, ele se configureaza astfel: a) A avea pregatirea necesara si capacitatea de a invata in mod constant, de a respecta specificul activitatii si libertatea celuilalt, de a aduce o contributie personala la solutionarea problemelor de constiinta, avand simtul responsabilitatii comune; b) A manifesta bucuria constienta de a putea rezolva probleme.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
