Observatia ca metoda de cercetare consta in urmarirea intentionata si inregistrarea exacta, sistematica a diferitelor manifestari comportametale ale individului (sau ale grupului) ca si a contextului situational al comportamentului.Este una dintre cele mai vechi metode de cercetare nu numai ale psihologiei, ci si ale altor stiinte.Cuvantul "observatie", arata Claude Bernard,semnifica constatarea exacta a unui fapt cu ajutorul unor mijloace de investigatie si apoi studierea aprofundata a acestei constatari.Observatorul este un fotograf al faptului iar observatia sa trebuie sa redea exact natura faptului.
Desi vazul este,desigur,elementul central al procesului observational, observatia ca mecanism psihologic este o activitate complexa, plurisenzoriala, fiind insotita automat de procesarea informatiilor la nivel abstract (prin rationamente si interpretari implicite). In functie de anumite criterii, observatiile pot fi de mai multe tipuri; ele se pot realiza intr-un cadru social de catre orice tip de persoana. In acest mod se efectueaza observatia spontana. Ea are loc fara o intentie specifica in cadrul vietii sociale practice. O alta categorie din cadrul observatiilor realizate in cadrul vietii sociale practice este observatia intentionata nesistematizata. Aceasta se efectueaza cu scopul de a intelege un fenomen sau o situatie, fara un studiu aprofundat. Aici pot fi incluse observatiile oamenilor obisnuiti, cum ar fi: "observa cum e pe acolo" cat si observatiile unor profesionisti (reporteri, ziaristi etc) care in general recurg la o documentare "la fata locului".
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.