Obezitatea - o problemă de zi cu zi

Un sfert din populaţia României este deja obeză în prezent, susţine prof. dr. Nicolae Hâncu, preşedintele Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice. „Obezitatea este o boală cronică, care durează toată viaţa. Managementul greutăţii înseamnă optimizarea stilului de viaţă, dietă, mişcare şi terapie bazată pe medicamente“, spune şi preşedintele Asociaţiei Române pentru Studiul Obezităţii, conf. dr. Gabriela Roman. Unele estimări arată că peste 8 milioane de români adulţi au probleme cu greutatea corporală, iar 4,5 milioane dintre ei sunt deja obezi. Tehnologia tot mai avansată măreşte gradul de sedentarism dacă adăugăm şi obiceiurile alimentare necorespunzătoare, efectele sunt dezastruoase. Trebuie să ne pregătim pentru a combate stresul şi să adoptăm un stil de viaţă anti risc. Combaterea stresului, combinată cu activitatea fizică zilnică, are succes în tratarea obezităţii.

Obezitatea reprezintă o problema de sănătate publica care afectează tot mai multe tari dezvoltate sau in curs de dezvoltare. Incidenta in creştere are caracteristici de pandemie si necesita atenţie speciala urgenta datorita potenţialei mortalităţi.

Obezitatea este cauzată, în mare parte, de comportamentul alimentar.

Studiile mai arată că peste 80% dintre intelectualii români sar peste micul dejun, ceea ce duce la apariţia unei senzaţii accentuate de foame către seară. Un adevărat pericol este reprezentat de grăsimile ascunse în alimente, precum brânzeturi, mezeluri, îngheţată, dulciuri, produse de patiserie şi calorii lichide reprezentate de băuturile carbogazoase.

Clasificarea obezităţii

Cea mai folosită clasificare a obezităţii este cea care utilizează IMC-ul:

Stadiul pre-obez (supraponderal) , 25-29. 9, risc de comorbiditati crescut, 81-97 kg.

Obez clasa I (obez), 30. 0-34. 9, risc de comorbiditati moderat crescut, 97-113 kg.

Obez clasa II (obez), 35. 0-39. 9, risc de comorbiditati sever, 113-130 kg.

Obez clasa III (obezitatea morbida) , >40. 0, risc de comorbiditati foarte sever, >130 kg.

STADIUL CUNOASTERI

Obezitatea se caracterizează printr-o depozitare in exces a grăsimii corporale. Termenul de supraponderal defineşte o masă ponderală (greutate corporală) care nu corespunde înălţimi persoanei. Din aceasta masă corporală (masă grasă si musculară) bărbaţii prezintă un procent de grăsime de 15-20% iar femeile 25-30%, astfel explicându-se predominantă afectării feminine. In funcţie de aceste limite, obezitatea poate fi definită ca peste 25% ţesut adipos la bărbat, cu limite intre 21-25% şi peste 33% la femei, cu limite intre 31-33%.

Indexul de masă corporală (IMC) , cunoscut şi ca indexul Quetelet este mult mai folosit in practica medicală decât procentul de grăsime corporală pentru a defini obezitatea. IMC-ul este strâns corelat cu gradul de acumulare de ţesut adipos din corp.

Obezitatea are multiple cauze.

Contribuie dezechilibrul intre aportul de calorii si consumul acestora, variind de la persoană la persoană, sexul, vârsta, ereditatea, implicarea psihologică si numeroşi factori de mediu. Unele condiţii patologice pot determina instalarea obezităţii:

- hipotiroidismul, sindromul Cuşhing, depresia, corticosteroizii, antidepresivele, anticoncepţionalele, sindromul Prader-Willi, sindromul ovarelor polichistice.

Persoanele obeze sunt supuse unor riscuri majore pentru sănătate, cum ar fi diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, hipertensiunea arterială şi creşterea colesterolului în sânge. Scăderea în greutate se poate obţine prin dietă cu mai puţine calorii, mai multă mişcare şi medicaţie specifică antiobezitate. Specialiştii susţin că, din punct de vedere medical, nu este posibilă o reducere drastică a greutăţii. Cea mai dificilă parte este totuşi menţinerea ei la un nivel acceptabil, după scăderea cu câteva kilograme. Somnul odihnitor, care presupune cel puţin o oră de somn înainte de miezul nopţii, are un efect benefic împotriva obezităţii.

Dr. Delia Niţescu, medic endocrinolog, a declarat, ca obezitatea este de doua tipuri:

- visceral

- periferic

Cea de tip visceral constituie o obezitate mai gravă, cu risc de boli cardiovasculare, de cancere, de afecţiuni genitale, diabet de tip II şi altele. Potrivit medicului, un surplus de 10 kilocalorii pe zi conduce la o creştere ponderală de 0,45 kilograme pe an, ceea ce, pentru persoanele predispuse la obezitate, este foarte mult.

Referindu-se la cauzele excesului ponderal, lipsa de mişcare, consumul unor alimente în exces, stilul de viată nesănătos, dar si cauzele genetice. Acestea din urma sunt considerate a fi responsabile de obezitate intr-un procent de 40-70%.

Prevalenta obezităţii in România este de 37% la populaţia adulta, in prezent existând peste patru milioane de pacienţi obezi netrataţi, iar dintre aceştia 16,3% sunt supraponderali, iar 20,7% obezi clinic.

La nivel mondial se înregistrează un miliard de adulţi supraponderali, cel puţin 300 de milioane dintre aceştia fiind obezi clinic, relevă un studiu realizat in 2005 de compania Zentiva.