Mineralogie

Cuprins referat Cum descarc?

Capitolul I - Pietre pretioase
Introducere 3
Diamant . 4-5
Corindon . 6-7
Smarald . 8
Opal . 9
Jad . 10
Topaz . 11
Lapislazuli 12
Onix . 13
Malachit 14
Crisolit 15
Turcoaza . 16
Capitolul II - Cracteristicile geologice ale unui obiectiv turistic
Taj Mahal 16-19
Bibliografie. 20-21


Extras din referat Cum descarc?

Pentru ca un mineral sa fie considerat piatra pretioasa trebuie luat in considerarea
singurul factor aparent relevant in cazul de fata si anume frumusetea conferita de un intreg cumul
de calitati si particularitati ce confera acestuia valoare si posibilitatea de a fi folosit in bijuterie.
In conditiile in care piatra este transparenta, cu o cromatica vie, sau detine calitati optice, si
duritate ce permite prelucrarea aceasta poate fi caracterizata ca fiind un nestemat. Raritatea este
o alta calitate care influenteza valoare pietrelor pretioase- sticla colorata poate fi estetica in
termeni da transparenta sau culoarea dar acestea nu-i confera valoare. Raritatea poate fi afectata
de rezervele existente si de ce nu de cerere.
Pietrele pretioase au reprezentat in scurgerea timpului istoric idee de frumos, careia i s-a
asociat destul de repede ideea de bogatie si miracol. Daca prima a determinat dezvoltarea
simtului estetic al omului, a doua s-a dovedit a fi ,,nefasta si generatoare a unui intreg cortegiu
dezlantuit de patimi si nenorociri" (Pietre si Metale Pretioase- Teofil Gridan).
Drumul ornamentatiei personale porneste anterior Paleoliticuli, dovada fiind obiectele
descoperite in pesteri. Pe acest drum care traverseaza prezentul, pietrele pretioase prin
frumusetea, durabilitatea si raritatea lor reprezentand adevarate valori ale omenirii. Urme ale
acestui parcurs sunt concretizate in legende, au aparut traditii si informatii prezente intr-o serie
de texte, chiar si pe harti. In umbra incertitudinii care planeaza asupra inceputului de drum,
ramane convingerea capietrele pretioase au fascinat si fascineaza inca omenirea.
Informatii despre pietrele pretioase au aparut cu milenii in urma, fiind inserate in filosofia
naturala - una din stiintele fundamentale ale epocilor timpurii. Datele de observatie acumulate au
condus la aparitia unei noi discipline - gemologia.
Gemologia se ocupa cu studiul propriu zis al pietrelor pretioase si a aparut in secolul
trecut in Marea Britanie si in Franta. Fara a se subtitui mineralogiei, ea este ramura independenta
a cunoasterii rezultatelor proceselor ce duc la formarea pietrelor si metalelor pretioase.
"A gem is not polished without rubbing, nor a
man made perfect without trials"
Chinese Proverb
4
DIAMANT
Proprietati:
Formula chimica: C
Sistem de cristalizare: cubica
Habitus: octaedric
Culoare: de regula incolor, uneori cenusiu-pal, rar verzui, galbui, violaceu, verde desticla, visiniu, negru
Duritate: 10
Greutate specifica: 3,52 g/cm3
Clivaj: perfect
Spartura: sidefie, aschioasa
Luciu: putenic diamantin
Transparenta: transparent
Refringenta: 2,417 la diamantul incolor, 2,460 im imersie marita
Dispersie: 0,046
Pleocroism: absent
Absorbtie: lini limpezi 478 nm
La inceput a fost intrebuintat in stare bruta in India acum aporximativ 800 i.e.n.
Prelucrarea diamantului, mai precis taierea si lustruirea a inceput sa se dezvolte in Evul Mediu,
de atunci pana acum au fost prelucrate peste 500 milioane ce carate (1carat=0,2 g).
Ca piatra pretioasa diamantul se intrebinteaza in general pentru bijuterie, celelalte
varietati au importanta industriala.Cutitele cu diamante au facut posibila prelucrarea mai rapida
si mai precisa a metalelor, diamantul este folosit pentru tragerea in fire metalice a Tungstenuli
ssu pentru becuri, discurile abrazive de praf de diamant sunt folosite pe o scara larga in slefuirea
pietrelor semipretioase, carotajul cu diamante a devenit una dintre cele mai utile metode de
exploatare geologica, in industia miniera saparea gaurilor de puscare se face deasemenea cu
sfredele inserate cu diamante.
Diamantul cristalizeaza printe primele minerale de origine magmatica la adancimi mari si
in conditii de presiune si temperatura ridicate.Originea sa consta in carbonul dizolvat in magma,
considerat de unii element magmatic, iar de altii substanta nemagmatica ajunsa in magma prin
dizolvarea unor substante carbonatice de catre topitura magmatica. Dimantul se asociaza genetic
cu roca ultrabazaltica numita kimberlit si numai ca o raritate mineralogica se mentioneaza si in
alte tipuri de roca (diabaze, eclogite) si in meteoriti .
Exista zacaminte primare de diamant siuate in roca in care s-au format si zacaminte
secundare, cand diamntele sunt remaniate (transportate) in sedimente de diferite varste si in
aluviunile raurilor. Aici ne intereseaza doar zacamintele primare. Zacamintele de diamnat apartin
urmatoarelor tipuri genetice: protomagmatice, asociat cu kimberlite sau cu alte roci ultrabazice;
aluviuni de rauri si de terase; aluviuni submarine, situate in apropierea tarmului.
5
Prima tara producatoare de diamant a fost India. Dupa descoperirea zacamintelor din Africa,
productia a crescut treptat, aportul zacamintelor aluvionare este de 90% in greutate si 91% in
valoare.
Cele mai importante zacaminte de pe glob se suprapun unor formatiuni geologice numite
scuturi sau platforme: (Scutul Siberian, African, Indian). Principalele regiuni diamantifere din
lume se afla in Republica Sud-Africana, Namibia, Republica Zair si Rusia. Zacaminte secundare
se cunosc in toate regiunile de exploatare a zacamintelor primare, si in alte numeroase formatiuni
unde zacamintele primare sunt numai presupuse: (Brazilia, Venezuela, India etc.).


Fisiere in arhiva (1):

  • Mineralogie.PDF

Bibliografie

Autor: Androne Delia Anne-Marie, titlu: Geologie generala Vol 1 Mineralogie, editura:
Tehnopress Iasi, an: 2008
Autor(i): Trofil Gridan, titlu: Pietre si Metale Pretioase, editura: Enciclopedica, Bucuresti,an:
1996.
Autor(i): Dud'a Rudolf, Rejl Lubos; Moroiu Mihai-traducere, titlu: Pietre pretioase: mica
enciclopedie, editura RAO, an: 2001.
Autor(i): Virgil Ianovici, Victoria Stipol, Emil Constantinescu, titlu: Mineralogie, editura
Enciclopedica si Pedagigica, Bucuresti, an: 1975.
Autor(i): Pete G. Read, titlu: Gemmology, editura: Elsevier Lddt, Oxford, an 2005.
Autor(i): Petrulian Nicolae, titlu: Zacaminte de minerale utile, editura Enciclopedica,
Bucuresti, an: 1973
Autor(i): Constantinof Dumitrescu, Avramescu Constantin, titlu: Zacaminte de substante
minerale utile : metalifere si nemetalifere : manual pentru scoala tehnica de geologie, an: 1968
Ghid complet India, editura: Aquila, an: 2006
www.descopera.ro
www.gemselect.com
www.minerals.net
www.acvaria.com
www.semipretios.ro
http://www.bbcollection.ro
www.lumeabijuteriilor.ro


Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!