Mereu ne punem intrebari si cautam explicatii pentru actiunile noastre sau ale semenilor. De ce facem ceea ce facem? De ce un elev invata, iar altul nu? De ce unii elevi se angajeaza in realizarea sarcinilor scolare si persevereaza pana la atingerea scopului, in timp ce altii se descurajeaza la primul obstacol si abandoneaza activitatea propusa de profesor in favoarea alteia, pe care o prefera? Raspunsurile la aceste intrebari trebuie cautate in domeniul motivatiei.
In acceptia cea mai larga, motivatia reprezinta ,,ansamblul factorilor dinamici care determina conduita unui individ" (Sillamy, 1996, p. 202). O definitie mai completa este cea oferita de Al. Rosea (1943, p. 8): ,,Prin motivatie intelegem totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie ca sunt innascute sau dobandite, constientizate sau neconstientizate, simple trebuinte fiziologice sau idealuri abstracte". Motivatia este factorul care determina organismul sa actioneze si sa urmareasca anumite scopuri. Orice act de conduita este motivat, chiar daca, uneori, nu ne dam seama pentru ce motiv facem o actiune sau alta. Nici un act comportamental nu apare si nu se manifesta in sine, fara o anumita incitare, directionare si sustinere energetica.
Studiul motivatiei are in vedere analiza factorilor ce determina comportamentul si a mecanismelor care le explica efectele. Acesti factori pot fi numiti generic motive. M. Golu (2000, p. 476) face urmatoarea distinctie intre motivatie si motiv: ,,Prin termenul de motivatie definim o componenta structural-functionala specifica a sistemului psihic uman, care reflecta o stare de necesitate in sens larg, iar prin cel de motiv exprimam forma concreta, actuala, in care se activeaza si se manifesta o asemenea stare de necesitate. Asadar, prin motiv vom intelege acel mobil care sta la baza unui comportament sau a unei actiuni concrete". Sub efectul stimularilor interne sau externe, motivele aduc individul in stare de actiune si-i sustin activitatea o perioada de timp, in ciuda obstacolelor care pot aparea. De asemenea, ele pot determina individul sa urmareasca un scop sau altul si sa stabileasca o anumita ierarhie intre scopurile posibile. Motivatia are rolul de activare si de mobilizare energetica, precum si de orientare, de directionare a conduitei intr-un anumit sens. Motivatia este o sursa de activitate si de aceea este considerata ,,motorul" personalitatii.
Motivatia invatarii se subsumeaza sensului general al conceptului de motivatie si se refera la totalitatea factorilor care il mobilizeaza pe elev la o activitate menita sa conduca la asimilarea unor cunostinte, la formarea unor priceperi si deprinderi. Motivatia energizeaza si faciliteaza procesul de invatare prin intensificarea efortului si concentrarea atentiei elevului, prin crearea unei stari de pregatire pentru activitatea de invatare. Elevii motivati sunt mai perseverenti si invata mai eficient. Motivatia este una dintre cauzele pentru care elevul invata sau nu invata. in acelasi timp insa, motivatia poate fi efectul activitatii de invatare. Cunoasterea rezultatelor activitatii de invatare (mai ales cand acestea sunt pozitive) sustine eforturile ulterioare ale elevului. Din satisfactia initiala de a fi invatat, elevul isi va dezvolta motivatia de a invata mai mult. Asadar, relatia cauzala dintre motivatie si invatare este una reciproca. Motivatia energizeaza invatarea, iar invatarea incununata de succes intensifica motivatia.
Pentru a-l intelege pe elev, pentru a-l instrui si educa in mod adecvat, profesorul trebuie sa cunoasca motivele care, impreuna cu aptitudinile, temperamentul si caracterul, contribuie la determinarea conduitei si a reusitei sau nereusitei elevului in activitatea de invatare.
1.2. Motivatia in context scolar
Daca ii intrebam pe elevi ce anume ii determina sa intreprinda eforturi pentru a invata, raspunsurile pe care le primim sunt, de obicei, foarte variate. Aflam, de exemplu, ca invata pentru a obtine o calificare profesionala, pentru a reusi in viata, pentru a lua note bune, din dorinta de a cunoaste un continut nou, interesant, din ambitia de a-i depasi pe altii, pentru a primi laude din partea profesorilor si a parintilor ori pentru a evita anumite stari conflictuale.
Practica educationala indica faptul ca, de regula, activitatea de invatare este plurimotivata, fiind sustinuta de un ansamblu de motive si nu doar de unul singur. Totusi, unele motive predomina, si atunci putem constata ca unii elevi invata, in primul rand, pentru a obtine note bune si a fi astfel in fruntea clasei, in timp ce altii invata pentru ca ii intereseaza o anumita disciplina si doresc sa afle cat mai multe din domeniul respectiv. Elevii buni indica, de obicei, alte motive decat elevii slabi. in timp ce elevii buni vorbesc despre dorinta de a sti cat mai multe, despre dorinta de afirmare profesionala, despre prestigiu, elevii slabi vorbesc despre teama de esec, despre dorinta de a obtine note satisfacatoare pentru a promova clasa sau despre evitarea conflictelor cu parintii.
1.3. Motivatia intrinseca si
Ames, R., Ames, C, ,,Motivation and Effective Teaching", in L. Idol, B. Fly Jones (subdir.),
Educational Values and Cognitive Instruction: Implications for Reform, Hillsdale, N.J.,
Lawrence Erlbaum,1991. Ausubel, D., Robinson, F., invatarea in scoala. O introducere in psihologia pedagogica,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981. Bandura, A., ,,Perceived Self-Efficacy in Cognitive Development and Functioning",
Educational Psychologist, 28-2, 1993. Bandura, A., Social Foundations of Thought and Action: A Social Cognitive Theory,
Englewood Cliffs, Prentice-Hall, New Jersey, 1986. Deci, E.L., Ryan, J., Intrinsec Motivation and Self-Determination on Human Behavior,
Plenum, New York, 1985. Deci, E.L., Intrinsec Motivation, Plenum, New York, 1975.
Deci, E.L., Vallerand, R.J., Pelletier, L.G., Ryan, R.M., ,,Motivation and Education: the
Self-Determination Perspective", Educational Psychologist, 26, 1991. Festinger, L., A Theory of Cognitive Dissonance, Stanford University Press, Stanford, 1957. Festinger, L., Carlsmith, J.M., ,,Cognitive Consequences of Forced Compliance", in Journal
ofAbnormal and Social Psychology, 58, pp. 203-210, 1959. Golu, M., Fundamentele psihologiei. Editura Fundatiei ,,Romania de Maine", Bucuresti,
2000. Hayes, N., Orrell, S., Introducere in psihologie, Editura AII, Bucuresti, 1993. Heider, E, The Psychology of Interpersonal Relations, Viley, New York, 1958. Maslow, A., Motivation and Personality, Harper Row, New York, 1970. McClelland, D.C., Personality, Dryden Press, New York, 1951. Moscovici, S., Psihologia sociala a relatiilor cu celalalt, Editura Polirom, Iasi, 1998. Ross, L., ,,The Intuitive Psychologist and His Shortcomings: Distortions in the Attribution
Process", in Berkowitz, L. (ed.), Advances in Experimental Social Psychology, voi. 10,
New York, Academic Press, 1977. Rosea, Al., Motivele actiunilor umane. Studiu de psihologie dinamica, Editura Institutului de
Psihologie a Universitatii din Cluj, Sibiu, 1943. Rotter, J.B., ,,Generalized Expectancies for Internai versus Externai Control of Reinforcement",
Psychological Monographs, 80 (1), 1966. Seligman, M.E.P, Helplessness, Freeman, San Francisco, 1975. Sillamy, N., Dictionar de psihologie, Larousse, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti,
1996. Viau, R., La motivation en contexte scolaire, De Boeck Larcier S.A., Paris, Bruxelles,
1997. Weiner, B., ,,A Theory of Motivation for some Classroom Experiences", in Journal of
Educational Psychology, 71, 1979, pp. 3-25.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
