Inculturația în școli

Extras din referat Cum descarc?

Inculturatia reprezinta procesul prin care factorii socio-culturali ai mediului de referinta modeleaza si structureaza individul din punct de vedere psiho-comportamental si ideologico-valoric.(Glava, C)
In cele ce urmeaza voi incerca sa punctez: posibilii factori socio-culturali si fenomenul de bullying, ca parte componenta a influentei mediului asupra comportamentelor indivizilor.
Factorii socio-culturali cu influenta asupra dezvoltarii psiho-sociale a copilului sunt reprezentati de conditiile economice si culturale generale ale societatii, mediul familial si colectivitatile in care se incadreazacopilul (cresa, caminul, gradinita, scoala).
Mediul familial are o importanta deosebit de mare pentru dezvoltarea psihosociala a copilului. Au importanta: structura familiei, nivelul intelectual, cultural, personalitatea
isanatatea membrilor familiei, metodele educative utilizate etc
Colectivitatile in care se incadreaza copilul au o influenta deosebit de mare asupra dezvoltarii psihosociale. Gradinita are o mare importanta pentru pregatirea scolarizarii. Scoala, pe langa rolul de a transmite cunostinte si a forma deprinderi, are si rolul de a forma,de a modela personalitatea elevilor.Fara a nega importanta activitatii instructiv-educative, multe studii de psihologie atrag atentia asupra unor deficiente ale scolii, prin care aceasta poate afecta negativ dezvoltarea elevilor. Se considera ca se cere prea mult copiilor sa se adapteze exigentelor scolii, in loc sa se adapteze scoala la posibilitatile copiilor. Cel mai nociv factor este poate supraincarcarea care favorizeaza surmenajul, reactiile nevrotice, dezadaptarile scolare si, ceea ce este cel mai grav, determina scaderea motivatiei pentru activitatile de tip scolar.
Desi este un fenomen des intalnit si la noi, fenomenul de ,,bullying" nu si-a gasit ecou printre cercetarile in domeniu psihologic. Tradus mott a mott verbul ,,to bully" semnifica comportamentul de a teroriza, a intimida, iar substantivul ,,bully"se traduce cu huligan, terorist, persoana care se impune in fata celorlalti prin agresivitate. O sa imi permit sa pastrez de-a lungul lucrarii atat termenul in engleza a fenomenului, cat si traducerea lui, pentru a nu fi stresanta aparitia lui de prea multe ori. 
Sunt mai multe motive cheie pentru a incerca contracararea problemelor legate de atacator, terorist/victima din scoli: efectele pe termen scurt asupra victimelor, efectele pe termen lung asupra "teroristilor" daca comportamentul de bullying ramane necontrolat.
Pe langa experientierea durerii si a umilintei, efectele pe termen scurt al experientei traumatizante produc victimei nefericire, distres, confuzie. Acesti elevi tind sa isi piarda stima de sine si sa devina anxiosi si nesiguri. Mai mult, victimele pot suferi prejudicii, de ordin fizic, concentrarea si invatarea le pot fi afectate si pot refuza sa mearga la scoala. Pot tinde sa se simta rusinati fata de ceilalti si treptat sa se priveasca pe ei insisi ca fiind niste ratati. Multe victime dezvolta simptome psihosomatice precum si dureri de cap sau de stomac. In unele cazuri deprecierea victimei asupra propriei persoane devine atat de coplesitoare incat vad suicidul ca singura solutie posibila.
Cu privire la bullies (teroristi, cei care produc celorlalti traume), bullying-ul nu este un comportament izolat, mai degraba, este o componenta a unui comportament antisocial mai general si un pattern al unui comportament de incalcare a tuturor regulilor "rule-breaking". Cercetarile au aratat ca elevii (baietii in particular) care traumatizeaza pe ceilalti sunt mai implicati in diferite comportamente , antisociale, delicvente, cum ar fi: vandalism, furturi din magazine si consum frecvent de droguri. Acest pattern de comportament antisocial de obicei se manifesta si in viata adulta, tanara. Aproximativ 60% care au fost caracterizati ca bullies in clasele 7-10 au fost condamnati cel putin odata pentru crima pana la varsta de 24 ani, comparativ cu 23% din baietii care nu au fost caracterizati ca avand manifestari de bullying. Si mai dramatic este faptul ca mai mult de 35-40% din "teroristii" din trecut, din copilarie au avut 3 sau mai multe condamnari pana la 24 ani, comparativ cu 10% din non-bullies/non-victime. Este foarte importanta , deci, incercarea de stopare a dezvoltarii lor inainte de a intra pe pista comportamentelor antisociale si de a redirectiona comportamentul intr-o directie mai prosociala.
In plus, exista o corelatie intre nivelul de probleme referitoare la teroristi/victime in clase sau in scoli si aspecte legate de climatul social. In clasele sau scolile cu un nivel ridicat al problemelor legate de bullying, elevii tind sa se simta mai putin satisfacuti de mediul scolar. Aceasta implica faptul ca pentru multi elevi, si in particular pentru victime, clasa nu mai reprezinta de ceva timp, un loc al muncii concentrate si al invatatului. Climatul social al claselor si al scolii afecteaza, de asemenea si elevii neimplicati in incidente de bullying. Aceasta poate sa consolideze acceptabilitatea comportamentului in timp, rezultand in climate sociale mai putin empatice, rigide, care provoaca noi episoade de bullying si alte probleme; un climat social pozitiv poate crea pattern-uri de reactii mult mai adecvate printre elevi.

Fisiere in arhiva (1):

 Inculturatia in Scoli.doc