Inculturația în școli

Inculturaţia reprezinta procesul prin care factorii socio-culturali ai mediului de referinţă modelează şi structurează individul din punct de vedere psiho-comportamental şi ideologico-valoric.(Glava, C)

În cele ce urmează voi încerca să punctez: posibilii factori socio-culturali şi fenomenul de bullying, ca parte componentă a influenţei mediului asupra comportamentelor indivizilor.

Factorii socio-culturali cu influenţă asupra dezvoltării psiho-sociale a copilului sunt reprezentaţi de condiţiile economice şi culturale generale ale societăţii, mediul familial şi colectivităţile în care se încadreazăcopilul (creşa, căminul, grădiniţa, şcoala).

Mediul familial are o importanţă deosebit de mare pentru dezvoltarea psihosocială a copilului. Au importanţă: structura familiei, nivelul intelectual, cultural, personalitatea

isănătatea membrilor familiei, metodele educative utilizate etc

Colectivităţile în care se încadrează copilul au o influenţă deosebit de mare asupra dezvoltării psihosociale. Grădiniţa are o mare importanţă pentru pregătirea şcolarizării. Şcoala, pe lângă rolul de a transmite cunoştinţe şi a forma deprinderi, are şi rolul de a forma,de a modela personalitatea elevilor.Fără a nega importanţa activităţii instructiv-educative, multe studii de psihologie atrag atenţia asupra unor deficienţe ale şcolii, prin care aceasta poate afecta negativ dezvoltarea elevilor. Se consideră că se cere prea mult copiilor să se adapteze exigenţelor şcolii, în loc să se adapteze şcoala la posibilităţile copiilor. Cel mai nociv factor este poate supraîncărcarea care favorizează surmenajul, reacţiile nevrotice, dezadaptările şcolare şi, ceea ce este cel mai grav, determină scăderea motivaţiei pentru activităţile de tip şcolar.

Deşi este un fenomen des întâlnit şi la noi, fenomenul de „bullying” nu şi-a găsit ecou printre cercetările în domeniu psihologic. Tradus mott a mott verbul „to bully” semnifică comportamentul de a teroriza, a intimida, iar substantivul „bully”se traduce cu huligan, terorist, persoană care se impune în faţa celorlalţi prin agresivitate. O să imi permit să pastrez de-a lungul lucrării atât termenul în engleză a fenomenului, cât şi traducerea lui, pentru a nu fi stresantă apariţia lui de prea multe ori.

Sunt mai multe motive cheie pentru a încerca contracararea problemelor legate de atacator, terorist/victimă din scoli: efectele pe termen scurt asupra victimelor, efectele pe termen lung asupra “teroriştilor” dacă comportamentul de bullying rămane necontrolat.

Pe lângă experienţierea durerii şi a umilinţei, efectele pe termen scurt al experienţei traumatizante produc victimei nefericire, distres, confuzie. Aceşti elevi tind să îşi piardă stima de sine şi să devină anxioşi şi nesiguri. Mai mult, victimele pot suferi prejudicii, de ordin fizic, concentrarea şi învăţarea le pot fi afectate şi pot refuza să meargă la şcoală. Pot tinde să se simtă ruşinaţi faţă de ceilalţi şi treptat să se privească pe ei înşişi ca fiind nişte rataţi. Multe victime dezvoltă simptome psihosomatice precum şi dureri de cap sau de stomac. În unele cazuri deprecierea victimei asupra propriei persoane devine atât de copleşitoare încât văd suicidul ca singura soluţie posibilă.

Cu privire la bullies (terorişti, cei care produc celorlalţi traume), bullying-ul nu este un comportament izolat, mai degrabă, este o componentă a unui comportament antisocial mai general şi un pattern al unui comportament de încălcare a tuturor regulilor “rule-breaking”. Cercetările au arătat că elevii (baieţii în particular) care traumatizează pe ceilalţi sunt mai implicaţi în diferite comportamente , antisociale, delicvente, cum ar fi: vandalism, furturi din magazine şi consum frecvent de droguri. Acest pattern de comportament antisocial de obicei se manifestă şi în viaţa adultă, tânără. Aproximativ 60% care au fost caracterizaţi ca bullies în clasele 7-10 au fost condamnaţi cel putin odată pentru crimă până la vârsta de 24 ani, comparativ cu 23% din baieţii care nu au fost caracterizaţi ca având manifestări de bullying. Şi mai dramatic este faptul că mai mult de 35-40% din “teroriştii” din trecut, din copilarie au avut 3 sau mai multe condamnari până la 24 ani, comparativ cu 10% din non-bullies/non-victime. Este foarte importantă , deci, încercarea de stopare a dezvoltării lor înainte de a intra pe pista comportamentelor antisociale şi de a redirecţiona comportamentul într-o direcţie mai prosocială.

În plus, există o corelaţie între nivelul de probleme referitoare la terorişti/victime în clase sau în şcoli şi aspecte legate de climatul social. În clasele sau şcolile cu un nivel ridicat al problemelor legate de bullying, elevii tind să se simtă mai puţin satisfăcuţi de mediul şcolar. Aceasta implică faptul că pentru mulţi elevi, şi în particular pentru victime, clasa nu mai reprezintă de ceva timp, un loc al muncii concentrate şi al învăţatului. Climatul social al claselor şi al şcolii afectează, de asemenea şi elevii neimplicaţi în incidente de bullying. Aceasta poate să consolideze acceptabilitatea comportamentului în timp, rezultând în climate sociale mai puţin empatice, rigide, care provoacă noi episoade de bullying şi alte probleme; un climat social pozitiv poate crea pattern-uri de reacţii mult mai adecvate printre elevi.