Deficiențele de auz

Oamenii au cinci simturi cu ajutorul carora experimenteaza lumea din jurul lor, simturile fiind instrumentele cu care oamenii invata si comunica. Auzul este unul dintre cele cinci simturi si este critic pentru dezvoltarea vorbirii si a limbajului in general.

Deficienta de auz face parte din sfera deficientelor senzoriale si reprezinta diminuarea sau pierderea totala sau partiala a auzului. Conform datelor statistice unul din zece oameni sufera intr-o masura mai mica sau mai mare de o deficienta de auz.

Acest handicap reprezinta consecinta unor malformatii sau dereglari anatomo-fiziologice ale structurilor analizatorului auditiv. Prin instalarea unui deficit auditiv, atat activitatea cat si relatiile individului cu lumea inconjuratoare sunt puternic perturbate.

Deficientele de auz pot fi clasificate astfel:

- deficiente de transmisie - se instaleaza din cauza unor malformatii ale urechii, afectiuni ale timpanului, blocarea canalului auditiv sau din cauza unor afectiuni ale urechii (otita, infectii, mastoidite etc.);

- deficiente de perceptie - sunt cauzate de leziuni ale urechii interne, ale nervului auditiv sau centrilor nervosi;

- deficiente mixte - includ atat elemente ale deficientelor de transmisie cat si elemente ale deficientelor de perceptie (afectiuni de tipul otosclerozei, sechele operatorii etc.).

In functie de gradul (gravitatea) deficitului de auz putem identifica

- hipoacuzie usoara (deficit de auz lejer) - o pierdere de auz de 20-40 dB;

- hipoacuzie medie (deficit de auz mediu) - o pierdere de auz de 40-70 dB;

- hipoacuzie severa (deficit de auz sever) - o pierdere de auz de 70-90 dB;

- anacuzie sau cofoza (surditate) - o pierdere de auz de peste 90 dB.

Deficienta de auz afecteaza intr-o masura mai mica sau mai mare toate sectoarele vietii psihice a individului, atat calitativ cat si cantitativ.

Dezvoltarea fizica

- este normala daca se indeplinesc conditiile de alimentatie si ingrijire corespunzatoare;

- miscarile, mersul, scrisul prezinta o usoara intarziere din cauza absentei vorbirii;

- orientarea in spatiu este diminuata sau chiar inexistenta;

- simtul echilibrului poate fi tulburat din cauza afectiunilor de la nivelul urechii interne.

Gandirea

- la surzii nedemutizati gandirea opereaza cu imagini generalizate sau reprezentari;

- la surzii demutizati la varste mici gandirea foloseste simboluri verbale saturate de elemente vizuale (operatiile gandirii se desfasoara in prezenta suportului intuitiv, acest lucru fiind in detrimentul imbogatirii nivelului de cunostinte);

- este caracterizata de rigiditate, sablonism, ingustime si inertie (operatiile gandirii sun realizate preponderent prin vizualizare);

- surzii au o gandire obiectiva in imagini si un limbaj mimico-gesticular, insa acestea se desfasoara in anumite limite deoarece ei opereaza cu imagini generalizate;

- are un continut concret, neevoluat, iar abstractizarea este prea putin accesibila.

Reprezentarea

- este un analog al notiunii, dar nu si un echivalent total al ei;

- imaginea generalizata are o incarcatura vizual-motrica;

- senzatiile si perceptiile sunt dominate de limbajul mimico-gesticular si a imaginilor generalizate (reprezentari pe plan operational).

Imaginatia

- capacitatea de a crea reprezentari prezinta influente evidente ale sferei vizual-motorii in asimilarea informatiilor, cu limite de realizare determinate de nivelul de senzorialitate si de particularitatile judecatii si rasionametelor saturate de vizualitate.

Limbajul si afectivitatea

-la persoanele surde din nastere, insusirea comunicarii orale este blocata, fapt ce limiteaza dezvoltarea gandirii, a personalitatii individului;

- in cazul surditatii dobandite dupa achizitionarea limbajului, apare o diminuare a capacitatilor intelectuale, daca nu se intervine in directia stimularii proceselor psihice;

- modul de exprimare si calitatea discursului sunt afectate in planul vorbirii (se perturba astfel inteligibilitatea vorbirii);

-vocabularul hipoacuzicilor se dezvolta mai rapid decat cel al surzilor datorita posibilitatii de percepere a unor sunete si cuvinte;

- limbajul este bazal nonverbal-mimico-gestual, gesturile fiind mijloace de comunicare (acestea codifica cuvinte, expresii, stari, propozitii);

- limbajul semnelor ii lipseste pe surzi de posibilitatea insertiei sociale.

Personalitatea

- se pot inregistra diferente comportamentale;

- unii pot fi (mai multi ca numar) neincrezatori, dependenti de anturaj, anxiosi, timizi, negativisti, cu teama crescuta de esec, lipsiti de initiativa, fara interes, cu frica de respingere;

- altii pot fi (mai putini ca numar) sociabili, degajati, optimisti.

Sfera relationala, sociala, familiala

- parintii care au un copil surd pot fi foarte deceptionati, lucru care sa duca la o raceala afectiva a acestora sau la superprotectie (copilul nu este lasat sa-si dezvolte independenta);

- in astfel de situatii se poate ca parintii sa adopte si o atitudine normala privind propriul copil (dragoste, sprijin, intelegere);