Studiu de caz - terapie ocupațională

1. Introducere. Pentru acesta lucrare am folosit metoda interviului pentru a culege cat mai multe informatii referitoare la persoana studiata. Cunoscand toate metodele de practica ale terapiei ocuationale, prin intermediul interviului a trebuit sa inteleg si sa analizez performanta ocupationala a unei persoane. Persoana intervievata a fost Andreea, in varsta de 32 de ani, care locuia impreuna cu sotul sau in varsta de 35 de ani si cu fiul sau de 10 ani intr-un apartament cu 3 camere la etajul 1 cu toate facilitatile (apa curenta, electricitate, gaz, internet si mobilier modern) pe strada Craiovei, in orasul Pitesti.

In ciuda faptului ca era intr-un carucior cu rotile, in care a ajuns in urma unui accident rutier, Andreea era o persoana perfect sanatoasa, cu spirit de viata foarte bun, o persoana care se bucura de fiecare clipa petrecuta alaturi de familia sa. Ea a fost singurul copil din familie, care si-a facut familia fericita nu numai prin prezenta sa, ci si prin rezultate fosrte bune la invatatura incepand din clasa I pana in ultimul an de facultate.

In 1999, Andreea a devenit studenta la Facultatea de Medicina din Bucuresti. Ea a fost o studenta exemplara fiind motivate de dorinta de ai ajuta pe ceilalti. In primul an de facultate l-a cunoscut pe sotul sau, Mihai, cu care s-a casatorit la sfarsitul acelui an. La 4 ani dupa casatorie a nascut un baietel, Stefan, si dupa terminarea facultatii s-au mutat in Pitesti, de unde era sotul sau.

Imediat s-a adaptat mediului din acest oras oras, fiind o fire sociabila si foarte prietenoasa. In anul 2007 s-a angajat ca medic chirurg la Spitalul Judetean din Pitesti, alaturi de sotul sau care deja lucra aici de 2 ani. Desi era distanta destul de mare intre Pitesti si Bucuresti, a continuat sa-si viziteze familia pe cat de des posibil, intotdeauna facandu-si timp sa sa-i vada cel putin odata la doua saptamani.

Impreuna cu sotul sau au reusit sa-si imparta treburile gospodaresti si familiare: cand ieseau de la serviciu sotul se ducea sa ia baiatul de la camin pe cand Andreea mergea direct acasa sa pregateasca cina pentru familie. In weekend-uri intotdeauna isi faceau timp ca sa iasa la plimbare cu cel mic prin parc, la un parc de distractii, si in fiecare duminica luau masa in oras cu totii. Resursele financiare nu au fost niciodata o problema in familial or, deoarece ambii aveau un salariu foarte bun.

Ea credea cu tarie ca a avut o viata fericita, plina de bucurii, de moment frumoase si de clipe minunate. Fiul sau este deja in clasa aIII-a si are rezultate foarte bune la invatatura. Din pacate viata Andreei s-a schimbat in urma cu o jumatate de an cand a suferit un grav accident de masina, in urma caruia a ramas imobilizata in scaunul cu rotile. M-am concentrate sa descopar cu s-a schimbat comportamentul clientei mele in urma accidentului de masina. Andreea incearca sa faca fata unei depresii. Si-a pierdut dorinta de a face lucruri pe care inainte le facea. Prefer sa stea tot timpul in casa si sa evite persoanele din jurul sau. Crede ca este foarte greu sa ia viata de la capat in aceste conditii: “Nu sunt buna de nimic in situatia in care sunt”. Dintr-odata isi aminteste de familia sa pentru care trebuie sa lupte: “trebuie sa lupt sa traiesc si sa ma bucur de viata pentru sotul si fiul meu.”

Incercand sa gasesc ocupatiile pe care ea inca si le doreste sa le faca am intrebat-o care erau hobby-urile care le avea inainte de casatorie: “Lasa-ma sa-ti arat mai intai picturile pe care le faceam in ulei. Sunt incredibile.” Asa a raspuns Andreea despre pasiunea vietii ei. Poate pierde ore vorbind despre acest subiect. Andreea a insistat sa-mi arate foarte multe picture in ulei realizate in natura de care era foarte mandra si pe care le avea foarte frumos organizate.

Am remarcat cu usurinta ca singurul lucru care o face foarte fericita este pictatul in ulei a peisajelor din natura. Andreea visa sa aiba o cariera in aces tens, dar a renuntat la acest vis in momentul in care s-a casatorit si l-a nascut pe Stefan: “ Trebuia sa renunt la visul meu pentru ca deja lipseam prea mult din viata lor din cauza serviciului.”

2. Descrierea rutinei ocupationale si a stilului de viata a persoanei. Dupa accidentul de masina, Andreea nu a mai vrut sa mai faca nimic din ocupatiile pe care inainte le practica. Nu se mai ocupa nici de ea, nici de casa, cu atat mai putin de sotul si de fiul lor. Imediat, sotul si-a luat concediu si a ramas alaturi de Andreea o perioada de 2 luni dupa accident pentru ai fi alaturi atat fizic cat si psihic. Acesta a reusit, prin dragostea sa, sa-i readuca increderea in sine si speranta ca intr-o buna zi isi va reveni si fizic daca are putere psihica. Astfel, impreuna, au reusit sa-si reia atributiile casnice, Andreea ocupandu-si majoritatea timpului, cand sotul era la serviciu, cu educatia lui Stefan si cu treburile casei.

Cand am intrebat cum ar descrie o zi din viata sa mi-a raspuns ca se trezeste in fiecare zi la ora 6:30 impreuna cu sotul sau, care o ajuta sa se spele sis a se imbrace, isi beau cafeaua impreuna si pregatesc micul dejun pentru copil. La ora 7:30 Mihai impreuna cu fiul lor pleaca de acasa pentru a avea timp sa-l lase si pe cel mic la scoala inainte de a ajunge la serviciu.

Odata ramasa singura, Andreea da drumul la TV unde urmareste sterile de dimineata, apoi pe la ora 10:00 o viziteaza o vecina cu care sta de vorba in fiecare zi si care o ajuta la treburile casnice. La ora 12:00 se ocupa sa pregateasca pranjul pe care il termina in jurul orei 13:00, atunci cand junge si Stefan de la scoala. Mananca impreuna cu fiul sau, si apoi il ajuta la teme. Pe la ora 17:00 soseste si sotul acasa, povestesc despre ce s-a mai intamplat in timpul zilei, si ce a facut acesta la serviciu, iau cina, apoi se uita cu totii la un film. Pe la ora 22:00 se pun la somn.