Studiu de caz pe tema comunicării diagnosticului

Obiectul studiului de caz îl constituie familia P. din Roman, compusa din patru persoane: parintii si doi copii: Radu si Alex. Parintii i-au ascuns timp de 10 ani fiului cel mare, Radu ca este bolnav, fiind diagnosticat cu HIV. Parintii se prezinta la psiholog pentru a cere sfaturi cum pot sa-i dezvaluie fiului lor adevarul, fiindu-le teama de reactiile acestuia. Procesul terapeutic consta în schimbarea comportamentului membrilor familiei prin ajutarea acestora sa vorbeasca deschis, sprijinirea bolnavului, acceptarea diagnosticului acestuia. Scopul terapiei este ca membrii familiei sa devina sensibili la nevoile si sentimentele lor si sa le împartaseasca în cadrul familiei. În acest mod, unitatea familiala se poate baza pe o interactiune vie si autentica, dar si pe acceptarea situatiei problema:

Din punct de vedere emotional, scopul terapiei consta în descresterea anxietatii si cresterea diferentierii sinelui. Pentru aceasta parintii trebuie învatati sa iasa din triunghiul vicios al tainuirii diagnosticului fiului lor si sa se diferentieze unul de altul, creând spatiu pentru dezvoltarea lor dar si a fiului lor.

Radu, diagnosticat cu HIV doreste sa afle diagnosticul, iar psihologul stabileste o întâlnire cu acesta pentru a începe procesul de dezvaluire a diagnosticului. Radu manifesta nerabdare, neliniste dar si curiozitate privind aflarea diagnosticului: