Sondajul de Opinie

Extras din referat Cum descarc?

Definire
Termenul de sondaj statistic, considera Dumitru Porojan (Statistica si teoria sondajului, 1993), se refera la o cercetare partiala al carei scop este ca, pe baza rezultatelor obtinute de la un esantion riguros prelevat, sa se estimeze parametrii populatiei totale, pe baza principiului teoriei probabilitatilor, statisticii matematice si a legii numerelor mari. 
Dupa cum se observa exista o legatura stransa intre sondaj si esantion.
Sondajul de opinie, spune Henri Pieron (Vocabulaire de la psychologie, 1973), este tehnica care ne permite "sa determinam repartitia opiniilor intr-o populatie data cu privire la o problema, culegand, intr-un esantion ales din aceasta populatie, raspunsuri individuale vizand aceste opinii.
Originea sondajului de opinie se poate identifica in prima jumatate a sec. al XIX-lea, in SUA. Incepand cu aceasta data, cu ocazia alegerilor prezidentiale, se organizeaza un "vot de paie", adica un vot fictiv. Prin intermediul unei maniere primitive de sondare a opiniei publice, organizatorii urmareau sa prezica rezultatele alegerilor. Procedeul consta, spre exemplu, in a plasa urne fictive la intersectii. Trecatorii erau solicitati sa completeze buletine de vot. Se contabilizau modo grosso rezultatele. Tehnica nu avea nimic stiintific si deseori dadea gres. Cu toate acestea nu existau alegeri prezidentiale in SUA care sa nu fie insotite de aceste voturi de paie. Spre exemplu, in 1920, erau nu mai putin de 85 de anchete de acest tip, din care 6 erau de amploare nationala. 
Momente principale
In 1936, in Statele Unite, s-au desfasurat alegeri prezidentiale. Unul dintre candidatii la presedintie era Franklin D. Roosevelt, care cerea alegatorilor un al doilea mandat.
O revista la moda pe atunci, Literary Digest, a publicat rezultatele unui "vot de paie", a nu mai putin de 2,4 mil. de persoane, care arata clar infrangerea lui Roosevelt in fata contracandidatului sau, London.
In paralel, s-au facut doua sondaje de opinie publica: unul semnat de Archibald Crossley si Elmo Roper, iar celalalt de George Gallup, fiecare pe un numar restrans de persoane (3000 de persoane Gallup). Aceste sondaje au aratat, din contra, victoria lui Roosevelt. Mai mult decat atat, chiar proportia voturilor obtinute dupa alegeri era foarte apropiata de cea prevazuta de cei trei. 
Explicatia fenomenului: Numarul mare de raspunsuri nu ofera o garantie pentru reprezentativitate. Revista a utilizat abonatii telefonici. Majoritatea acestor abonati era din clasa superioara a societatii, clasa defavorabila lui Roosevelt.
Dupa 1936, datorita acestui succes si datorita publicarii repetate a rezultatelor anchetelor lor, Roper, dar mai ales Gallup, au reusit sa atraga atentia specialistilor asupra problemei opiniei publice. 
Cariera lui George Gallup: Acesta isi da doctoratul in 1928 cu o teza intitulata: "O metoda obiectiva pentru determinarea interesului cititorilor fata de textele unui ziar". Prin aceasta lucrare Gallup pledeaza pentru o metoda directa de ancheta (cititorul este intrebat direct) si pentru studiul prin esantion reprezentativ. Incepand cu 1932 se implica in studii de piata si in urmarirea fluctuatiilor politice.
In 1935 infiinteaza propria sa institutie de sondare: Institutul american de opinie publica, supranumit si Gallup Poll (sondaje Gallup, scrutin Gallup). Institutul realizeaza de cel putin de doua ori pe luna anchete de opinie publica, conduse de la Princeton, unde acest institut isi are sediul. 
Primele care au fost receptive la noua metoda au fost universitatile americane. Universitatile Princeton si Denver sunt primele care organizeaza sondaje regulate care acopereau intreg teritoriul american. Aportul adus de universitati a fost in principal teoretic si metodologic.
Spre exemplu, in cadrul universitar de la Princeton se mai infiinteaza din 1940 un Birou de Cercetari al Opiniei Publice, care publica in 1944 o lucrare de sinteza: Masurarea opiniei publice. Din 1941 se deschide Centrul National de Cercetari al Opiniei Publice din Universitatea Denver.
Al doilea Razboi mondial a favorizat extinderea tehnicii sondajelor, deoarece cartierul general al armatei americane voia sa se informeze permanent asupra starii opiniei publice in teritoriile eliberate.
Autoritatile militare au utilizat tehnica si pentru a studia atitudinile soldatului, atat in lupta, cat si in viata cotidiana, moralul trupelor, al comandantilor etc. 
In viata civila, aceasta metoda a permis elaborarea programelor de reconversiune a muncitorilor si a demobilizatilor de razboi.
Cu toate acestea, se inregistreaza un recul al sondajelor in 1948.
Cu ocazia alegerilor prezidentiale din America, in care democratul Harry Truman il avea drept contracandidat pe republicanul Thomas Dewey, trei institutii de sondare a opiniei publice au prognozat infrangerea lui Truman. Doua dintre sondaje au avut o eroare de 5% iar al treilea o eroare de 12%.
Acest esec a avut doua cauze principale:
- S-a confundat votul cu intentia de vot (anchetele fiind facute cu 15 zile inainte de alegeri)
- S-au confundat indecisii cu absenteistii (indecisii fiind considerati ca viitori absenteisti) 
Dupa anii '60-'70 practica sondajelor se extinde in intreaga lume. 
In SUA sunt astazi mai multe institute de sondare (peste 200), din care cele mai importante sunt: Gallup, Harris si Benson & Benson. 
In Marea Britanie exista BIPO (British Institute of Public Opinion), infiintat inca din 1936 ca o ramura a institutelor Gallup. Acesta publica regulat "New Chronicle", ziar care infatiseaza rezultatele anchetelor institutului in legatura cu problemele zilei si predictiile cu privire la alegerile generale si partiale.
In Franta, cele mai vechi sunt IFOP (Institut Francais d'Opinion Publique) creat in 1938 de Stoetzel) si SOFRES (Societe Francaise d'Enquete par Sondage, creat in 1962).
In Romania, in 1962 s-a infiintat Oficiul de studii si sondaje al radio-televiziunii. Cele mai cunoscute, la ora actuala, sunt: CURS, IRSOP, IMAS, INSOMAR, METROMEDIA etc.


Fisiere in arhiva (1):

  • Sondajul de Opinie.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!