Singurătatea și depresia

Depresia este foarte frecventa. Ea poate sa apara in viata oricui, indiferent de varsta. Depresia este o afectiune psihica, caracterizata printr-o perturbare serioasa a echilibrului emotional si o diminuare considerabila a calitatii vietii, pe o perioada lunga de timp. Depresia reprezinta o traire de suferinta si tristete profunda. Aceasta afectiune influenteaza apetitul pacientilor, somnul si parerile lui asupra lumii in general. Depresia este mai mult decat o dispozitie proasta de moment, mai mult decat o stare de rau care poate fi invinsa prin dorinta de a trai. Persoanele care sufera de depresie nu pot, pur si simplu, sa faca fata situatiei, sa treaca peste ceea ce este rau si sa se simta bine. Fara tratament simptomele pot sa dureze saptamani, luni sau chiar ani.

Nu exista un raspuns clar la intrebarea despre cauzele depresiei. Depresia este de obicei declansata de o combinatie de factori biologici, psihologici si factori din mediu. Unele trasaturi psihologice pot creste vulnerabilitatea fata de depresie. Persoanele care au o parere proasta despre ei, o viziune pesimista asupra lumii sau care sunt expusi la stres au un risc mai mare de a dezvolta o depresie. Starile depresive pot fi declansate de pierderi importante, de afectiuni cronice, de dificultati de relatie sau financiare sau de schimbari nefavorabile aparute in viata. Pacientii care sufera de depresie traiesc de obicei o stare de ingrijorare si de tristete. Ei se simt nefericiti, lipsiti de ajutor si abandonati. Ei sunt nemultumiti de lucrurile din jurul lor si nimic nu-i poate face fericiti. Alte semne ale depresiei sunt: lipsa sau scaderea apetitului, perturbari ale somnului (dificultati de adormire, trezire matinala, somn neodihnitor sau chiar cosmar), pierderea interesului pentru lumea exterioara, lipsa de putere si de entuziasm, oboseala constanta, sentimente de inutilitate si neajutorare, ganduri de suicid si moarte, sentimente de vinovatie.

Prin singuratate se intelege acea stare psiho-sociala in care cercul de relatii el unei persoane este mai mic sau mai putin satisfacator decat isi doreste.In functie de natura sentimentelor care insotesc starea de singuratate, se poate face distinctia intre izolare emotionala si izolare sociala.In primul caz, insatisfactia este generate de lipsa unei relatii emotionale profunde; in cel de-al doilea caz, insatisfactia este rezultatul lipsei unui cerc de reletii (prieteni) care sa ofere sprijinul social intr-o perioada dificila a vietii.Atunci cand simtim aceasta stare de singuratate , avem sentimental ca si cand ne-am fi despartit de ceilalti, in general de cei apropiati, de familie (de copii, de parinti, de unul de sot/sotie, rude ),de prieteni.Ne simtim sin e percepem izolati, este ca si cand am fi singuri intr-o lume in care nu cunoastem pe nimeni, nu avem pe nimeni apropiat, si cu toate acestea am vrea sa facem ceva pentru a iesi din acea stare, darn u putem.Ne simtim abandonati, parasiti, ca sic and nimanui nu i-ar pasa de noi si de nevoile noastre.

Impresia de singuratate este adesea constientizata drept o faza sau o perioada dificila din viata cuiva, dar , un psiholog de la Universitatea din Chicago si de la Free University din Amsterdam, au realizat un studiu care arata ca singuratatea poate fi ereditara.Cercetatorii au supravegheat 8000 de perechi de gemeni si au descoperit ca 50% prezentau caracteristici similare referitoare la singuratate.Rezultatele indica faptul ca singuratatea nu este o slabiciune a personalitatii.Studiul arata ca singuratatea nu are nici o legatura cu statutul social, inaltimea sau aspectul fizic.Aceasta reprezinta un factor de risc pentru bolile de inima, tensiune si insomnii.Chiar daca singuratatea este parte integranta a genelor cuiva, nu inseamna ca persoana respective este condamnata la o viata de solitudine; ci ea este doar predispusa datorita genelor sale.Oamenii singuratici adesea, au dificultati in a se simti importanti, apreciati si iubiti.