Pana in 1990, auzeam de droguri doar la stirile externe sau in filme, astazi insa, drogurile s-au transformat intr-o realitate care ne afecteaza direct. Anul trecut, 32 de romani au murit din cauza drogurilor.
Statistic, reprezinta cu 50% mai mult decat acum doi ani. Tot statistic, 350.000 de romani s-au drogat cel putin o data. 35.000 sunt dependenti si consuma regulat. Dintre acestia, 24.000 sunt concentrati in Bucuresti si sunt piata de desfacere a unei afaceri extrem de profitabile. Pentru injectabile, tinerii nu isi cheltuiesc banii pe seringi de unica folosinta: le re-folosesc pana cand acele se infunda. Cei mai multi se drogheaza din perioada liceului, dar sunt cunoscute si cazuri de copii de scoala generala intrati in sevraj. Povestea substantelor interzise nu se opreste aici, pentru ca acestea ,,se poarta" si in lumea show-business, mediatizata in orice publicatie, tineri care au trecut deja de varsta liceului si duc o viata aparent obisnuita, si chiar persoane labile din sfera medicala care au acces la aceste substante.
Chiar la inceputul acestei luni, raziile Politiei au adunat de pe litoral 17 studenti care risca ani grei de inchisoare pentru acuzatia de vanzare de hasis, cocaina, cannabis sau pastile de ecstasy. Nici nu e de mirare, Romania si Bulgaria sunt puncte de tranzit preferate de marile retele de trafic. Din aceste doua tari, narcoticele sunt distribuie mult mai usor catre alte tari ale Uniunii Europene. Potrivit ultimelor rapoarte Europol (organizatia UE pentru combaterea criminalitatii), marfa este transportata prin stramtoarea Gibraltar in Marea Mediterana, apoi in Marea Neagra, cu destinatia Romania si Bulgaria. O alta filiera ar porni dinspre Ucraina catre Republica Moldova, Romania si Bulgaria, apoi catre Europa occidentala. Salariile foarte mici ale politistilor romani si bulgari favorizeaza o circulatie optima a drogurilor dincolo de lege.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
