Schizofrenia

Extras din referat Cum descarc?

Schizofrenia este o psihoza endogena majora, cronica, procesuala, caracterizata prin disocierea personalitatii. Elementele esentiale ale schizofreniei sunt reprezentate de semne si simptome caracteristice, atat pozitive, cat si negative, prezente o durata semnificativa de timp. Sunt afectate in totalitate functiile psihice, sunt slabite relatiile interpersonale, sentimentul coexistentei, ajungandu-se la o pierdere a realitatii psihologice, ca urmare a pierderii unitatii persoanei, a constiintei de sine.
Delirul este caracterizat printr-o perturbate a constiintei si o modificare in cunoastere. Este deteriorata capacitatea de a focaliza sau deplasa atentia si apare dezorientarea in timp si spatiu si e usor de distras de catre stimuli irelevanti. Apar perturbari perceptive care pot include interpretari eronate, iluzii sau halucinatii. Aceste perturbari sunt de cele mai multe ori vizuale dar pot fi si auditive, tactile, gustative si olfactive, iar individul prezinta si raspunsuri emotionale si comportamentale in concordanta cu continutul acestora. Poate fi acompaniat de un comportament psihomotor perturbat, neliniste sau hiperactivitate, lentoare si letargie, aceasta trecand de la o extrema la alta. In timpul in care este hiperactiv, poate prezenta halucinatii, idei delirante si agitatie, iar in timpul starilor de hipoactivitate e putin probabil sa le prezinte. Mai pot sa apara perturbari de natura emotionala , anxietate, frica, depresii, iritabilitate, furie, euforie si apatie cu treceri rapide si imprevizibile de la o stare emotionala la alta.
Epidemiologie
Schizofrenia apare cu o frecventa de 1% din populatie, distributia fiind aproximativ egala pe cele doua sexe. Debutul bolii are loc in principal intre ultima parte a adolescentei si pana la 30 de ani. Rareori debutul este prezent inaintea adolescentei sau in perioada de involutie, in aceste cazuri punandu-se probleme de diagnostic.La barbati debutul este mai precoce, boala aparand intre 18 si 25 de ani, fata de femei, la care aceasta apare intre 25 si 30 de ani, uneori si peste aceasta varsta. Femeile prezinta in special o simptomatologie mai afectiva, idei delirante si halucinatii, pe cand la barbati apar mai ales simptome negative: afect plat, avolitie, retragere sociala. Imbolnavirile cu debut dupa varsta de 30 de ani imbraca mai frecvent forma paranoida.
Rudele biologice de gradul I ale indivizilor cu schizofrenie prezinta risc de imbolnavire de circa 10 ori mai mare decat cel al populatiei generale. De asemenea, se constata o incidenta crescuta la gemenii monozigoti (50%), comparativ cu gemenii dizigoti (14%).
O serie de studii au demonstrat existenta unor diferente intre sexe referitor la transmisia genetica a schizofreniei, procentul de schizofrenie la membrii de familie ai femeilor cu schizofrenie fiind mai mare decat cel al membrilor de familie ai barbatilor prezentand aceasta boala. Rudele barbatilor prezinta o incidenta mai mare a tulburarilor de personalitate schizoida si schizotipala.
Se constata existenta unor factori de risc pentru schizofrenie:
- bagajul genetic;
- tulburarea de personalitate schizoida sau schizotipala;
- statutul socio-economic scazut;
- evenimente psihotraumatizante.
Etiologie
Studiile efectuate considera ca schizofrenia este o boala ce apare la interactiunea dintre vulnerabilitatea genetica si cea de mediu. Daca asupra unei persoane predispuse genetic la schizofrenie actioneaza factori de mediu defavorizanti, reprezentati de stresuri interne (diverse afectiuni somatice) sau externe (traume psihice), se declanseaza boala.
Etiologia genetica considera aparitia bolii ca fiind datorata unei dispozitii specifice poligenice, bazandu-se pe constatarea ca frecventa este mai mare la rudele schizofrenilor.
Natura biologica a schizofreniei a fost sustinuta de numerosi cercetatori:
- Kraetschmer (1920) descrie tipul de personalitate leptosom displastic, caracterizat ca fiind calm, ciudat, inafectiv, considerat din punct de vedere psihologic schizotim sau schizoid.
- Manfred Bleuler descrie la 34% dintre bolnavii studiati o personalitate premorbida schizoida.
- Alti cercetatori au facut legatura dintre aparitia bolii si anumite modificari endocrine (pubertate, postpartum, climax).
- Carlsson si Lindquist (1963) sustin ipoteza originii monoaminice (dopaminergice) a schizofreniei.
- Tamingo (1999) si Charney (1999)[8] introduc ipoteza disfunctionalitatii interactiunilor dintre diferitele tipuri de neurotransmitatori.
- Din punct de vedere psihanalitic, schizofrenia reprezinta o distructie a Ego-ului, invadat de un tip anarhic, dezorganizat, infantil, fixat pregenital.
- Ipoteza psihogenetica considera schizofrenia ca nefiind o boala genetica, constitutionala, observatiile corporale, metabolice fiind un efect al unui model familial schizofrenogen si al internarilor azilare prelungite. Familia schizofrenului nu este de tip nuclear, relatiile intre soti fiind rigide, fara suport reciproc, o familie dezordonata, rolurile fiind neprecizate. Atmosfera este irationala, paranoida, aparand uneori o izolare socio-culturala a acestor familii. Comunicarea in familie este vaga, fragmentata, contine doua mesaje contradictorii si duce la confuzia copilului care recepteaza mesajul. Se constata o slaba preocupare a parintilor din punct de vedere sexual, copilul ajungand sa aiba carente de identificare sexuala.
Psihopatologie
In schizofrenie se produce o scadere, o insuficienta a activitatii psihice. Gandirea psihiatrica actuala considera ca tulburarea primara in schizofrenie este depersonalizarea, ca o slabire globala a personalitatii, subiectul simtind-o ca pe o slabire progresiva a libertatii interioare, ca pe o imposibilitate de a dispune de propriile functii, care devin treptat automate. Schizofrenul isi considera psihicul ca fiind independent, ceva care il comanda. Depersonalizarea se manifesta in plan intelectual ca o schimbare a raporturilor subiectului cu lumea inconjuratoare. In schizofrenie se produce o schimbare a legaturii simbolice dintre subiect si obiect, semnificatia lumii se schimba. Primul stadiu al schizofreniei este de dispozitie deliranta, bolnavul traind in plan afectiv o stare difuza, vaga, nelinisti deosebite si neintelese, aparand astfel o tensiune interioara (o tensiune deliranta). Mediul inconjurator este perceput ca rece, dusmanos, bolnavul aparand ca nevrotic, reactiv. Aceasta faza reprezinta trecerea de la lumea noastra simbolica la o alta lume, proprie, acum aparand primele forme de simptomatologie neta de boala,


Fisiere in arhiva (1):

  • Schizofrenia.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!