Rolul Psihologului de Familie în Programele de Slăbit

Se ştie foarte bine ca fenomenul obezităţii a devenit o problema care afectează din ce in ce mai multe persoane. Modul de viaţă dezorganizat, factorii de stres care sunt din ce in ce mai numeroşi, atât la locul de muncă, dar şi în familie, neajunsurile materiale, dar şi timpul liber insuficient sunt factori care contribuie la obezitate.

Factorii etiologici ai obezităţii sunt in ordinea frecvenţei şi importanţei următorii:

- supraalimentaţia;

- reducerea sau lipsa activităţii fizice, raportat la consumul alimentar nemodificat. Profesiunile sedentare, renunţarea la sporturi sau diferite exerciţii fizice, comoditatea transportului auto, sunt tot atâţia factori care contribuie la obezitate;

- factori psihologici, in sensul refugierii in satisfacţia alimentara, pentru o nereuşită în viaţă, diferite deziluzii afective (refulări), etc.;

- alcoolismul;

- mediul urban, unde aceşti factori sunt mai evidenţi;

- modificări endocrine (cauze endogene), mult mai rare: sarcina, boala Cushing, adenomul Langerhans, sindromul adiposogenital, hipotiroidia etc.

COMPLICAŢII:

- Diabetul zaharat este o complicaţie majora. Peste 80 - 90% dintre diabetici au fost sau sunt obezi. Boala evoluează progresiv până la stadiul clinic manifest de diabet.

- Complicaţiile cardiovasculare sunt numeroase si severe:

- hipertensiunea arterială este frecventă, la obezi (peste 50% dintre obezi au şi hipertensiune arterială).

- insuficienţa cardiacaăeste la fel de frecvent întalnita la obezi. in apariţia ei joacă rol travaliul crescut impus inimii de obezitate, hipertensiunea arterială asociată, precum şi infiltraţia grasă a muşchiului cardiac.

- Ateroscleroza apare mai frecvent şi mai devreme la bolnavul obez (cu cel putin 10 ani faţǎ de normoponderal). Dacǎ se ţine seama de frecvenţa, severitatea şi mortalitatea crescutǎ prin complicaţiile aterosclerozei (infarcte miocardice, accidente vasculare cerebrale), se inţelege gravitatea acestei complicaţii la obezi.

- Varicele reprezintǎ una dintre cel mai des întâlnite complicaţii, localizate la nivelul membrelor inferioare.

- Dintre complicaţiile pulmonare: bronşita acutǎ şi cronicǎ, emfizemul pulmo¬nar, dispneea de efort datoritǎ scǎderii capacitǎţii vitale, uneori hipertensiunea pulmonarǎ şi nu rareori sindromul Pickwick (somnolenţa şi obezitatea).

- Complicaţiile digestive sunt: hipotonia biliară, litiază biliară, constipaţia cro¬nică, hepatita cronică prin steatoza hepatică (infiltraţie grasă a ficatului).

- Tulburări de statică: cifoza dorsală, lordoza cervicală, picior plat, spondiloze, artroza şoldului, poliartroze sau numai durerea articulară semnalată la 70% dintre obezi.

- Complicaţii cutanate: intertrigo, piodermite, seboree.

- Complicaţii la nivelul sistemului nervos central: cefalee, astenie, vertije, uneori obsesii, anxietate.

- Complicaţii ginecologice: amenoree, tulburări de ciclu ovarian.

Din cele prezentate se inţelege gravitatea obezităţii. După unele statistici numai 30% dintre obezi ajung la vârsta de 70 de ani. Se înţelege că prognosticul formulat după cunoscuta expresie populară, „cu cât este mai lungă cureaua, cu atât mai scurtă este viaţa", este foarte reală.

Obezitatea are, bineînţeles şi multe efecte negative din punct de vedere psihologic. Abordarea psihologică susţine că excesul de greutate este o sursă foarte importantă de insatisfacţie, depresie sau frustrare. Un studiu publicat in revista de specialitate Psychology Today, realizat in Stalele Unite ale Americii, arată că 24% dintre femei şi 17% dintre bărbaţi ar renunţa la mai bine de trei ani din viaţa dacă asta i-ar face mai slabi. În mod ironic, persoanele obeze îşi scurtează viaţa tocmai datorită efectelor adverse cauzate de greutatea in exces.

Oamenii de ştiinţa au propus mai multe cauze posibile pentru această legatura între obezitate şi depresie, incluzând raspunsul negativ al societăii catre persoanele supraponderale, imaginea corporală negativă, stereotipurile negative, educaţia, dietele sau efectele condiţiei fizice scazute.

Cea mai comună teza legată de legatura dintre depresie şi obezitate este aceea că supraponderalitatea este vazută intr-o manieră negativă de către societate, pentru ca apoi să fie internalizată de către individ, ducând in cele din urmă la auto-respingere. Cu toate acestea, putem spune cu siguranţă că nu toate persoanele obeze sunt depresive sau chiar doar nemulţumite de greutatea lor. Femeile în special sunt cunoscute ca fiind nemulţumite de greutatea lor, pe când bărbaţii sau persoanele mai în vârstă, tind să dea o importanţ mult mai mica acestei probleme.

Imaginea corporală, sentimentele şi atitudinile legate de propriul corp sunt responsabile pentru condiţia mentală a unei persoane. O imagine corporală negativă este legată de depresie, respect de sine scăzut, o activitate sexuala scazută şi o viaţă mult mai puţin sanatoasă.

Informaţii deosebit de interesante ne prezintă Doctorul Gregory E.Simon, într-un studiu publicat in revista Archives of General Psychiatry. Acest studiu arată că persoanele obeze prezintă un risc cu 20% mai mare de a suferi de depresie decât persoanele cu o greutate normală. Pentru persoanele obeze care au absolvit o facultate, riscul adiţional de a deveni depresive este cu 44% mai mare.