Reprezentări neprofesionale ale stresului la locul de muncă - ce vor să spună cu adevărat oamenii atunci când spun ca sunt stresați

Rezumat

Parerile unei personae in ceea ce priveste stresul sunt putin probabile sa le afecteze perceptiile, si prin urmare activitatile legate de locul de munca (cum ar fi absenteismul). In aceasta lucrare reprezentarile stresului la locul de munca au fost investigate folosind interviuri semi-structurate cu 45 de indivizi dintr-o arie larga de ocupatii. Au fost studiate sensul stresului de la locul de munca (occupational), antecedentele sale si rezultatele , si modalitatile prin care poate fi controlat. Factorii dominanti au fost stability prin folosirea unei analize a continutului thematic. Au fost gasite asemanari si deosebiri intre discursurile amatoare sicele profesioniste in ceea ce priveste stresul la locul de munca. Rezultatele indica faptul ca reprezentarile amatoare ale stresului occupational au multe fatete. In modul in care participantii au interpretat conceptul nu a existat un consens ridicat: a fost subliniata o arie larga de factori personali, de mediu si societali.A fost dezvaluita o arie larga iferita de definitii ale stresului la locul de munca si a modului in care acesta are impact aupra indivizilor, decat a fost raportat in studiile anterioare. Cauzele stresului la locul de munca au fost percepute ca fiind predominant organizationale, dar impactul stresului asupra angajatului a fost mai tacut/redus decat rezultatele organizationale.Paradoxal, tehnicile de management ale stresului secundare si tertiare au fost percepute a fi mai eficiente decat interventiile concepute ptr a preveni stresul la locul de munca. Cei intervievati in legatura cu responsabilitatea managementului in linie mai degraba au subliniat responsabilitatea individuala in stapanirea stresului, in timp ce majoritatea clorlati au afirmat ca individul si organizatia sunt in egalitate responsabili. Valoarea potentiala a examinarii reprezentarilor amatoare ale stresului la locul de munca in relatie cu disciplina numita Psihologie a Sanatatii Ocupationale este discutata si in acelasi timp se fac sugestii pentru un studio viitor.

Cuvinte cheie: reprezentari neprofesioniste/amatoare, stress la lucul de munca, management al stresului, rezultate ale stresului, analiza de continut.

Introducere

Non-specificitatea conceptului de stress

O parte substantiala a studiului a fost acumulata de stresul occupational. Acum este in general recunoscut/admis faptul ca stresul este produsul unui dezechilibru intre evaluarea cerintelor mediului si resursele individului si faptul ca factorii de stress (cerintele mediului) ar trebui sa fie diferentiati operational de elementele de incordare (raspunsuri la aceste cerinte).

Cu toate acestea, stresul este inca subiect ptr multe explicatii din diverse perspective academice, si o distinctie clara intre factorii de stress si elementele de incordare nu este intotdeauna facuta. Lipsa de consens intre cercetatorii in domeniu este ilustrata de rezultatele unui studiu condus de Jex, Beehr and Roberts (1992) care au analizat articole publicate in sase ziare eminente in domeniul comportamentului organizational de-a lungul unei perioade de cativa ani. Jex et al. indica faptul ca “stresul” a fost definit in cateva moduri: ca stimul din mediul inconjurator, ca raspuns la stimuli din mediu, si ca relatie intre stimul si raspuns. In 14% din articolele analizate, totusi, termenii de “stress” sau de “ stresant” fie nu au fost definiti, fie nu au putut fi potriviti intr-o rama/intr-un cadru theoretic recognoscibil. Datorita lipsei de claritate ce continua sa inconjoare sensul stresului, utiitatea continua a constructiei a fost pusa sub semnul intrebarii. Cu toate acestea, activitatea de cercetare in acest domeniu a continuat sa creasca. S-ar putea spune ca lipsa specificitatii conceptului de stress ar putea fi atractiva ptr. Cercetatori, caci pot fi adoptate diverse definitii si bordari si o arie larga de poteniali factori de stres, de elemente de incordare si variabile de interventie pot fi operationalizati sub acest generic.

Conceptul de stress nu este doar de interes academic: s-a dovedit importanta sa in crestere in societatea Vestica moderna, ca metafora pentru ghinionul/nenorocirea fiintei umane,insatisfactie si suferinta. Barley si Knight (1992) afirma faptul ca marirea popularitatii stresului in mijlocul publicului larg poate fi in mare masura atribuita valorii sale explicative largi, caci poate fi invocat ptr. A justifica o varietate de factori ambientali/de mediu negative, stari affective, senzatii fizice si cunostinte. Desi stresul a devenit acum parte din limbajul nostrum zilnic delalocul de munca, se stiu foarte putine lucruri despre reprezentarile neprofesioniste ale conceptului. Ce vor de fapt oamenii sa spuna atunci cand afirma ca sunt stresati de slujbele lor? In ce masura teoriile neprofesioniste privind stresul la locul de munca omit modelele dominante si teoriile utilizate de catre academicieni? Acest studio isi propune sa sa examineze reprezentarile neprofesioniste ale naturii stresului occupational, antecedentele sale si rezultatele, si modalitati prin care stresul de lalocul de munca poate fi in mod efectiv gestionat/controlat. Cunostintele legate de aceste chestiuni au o potentiala utilitate in domeniul psihologiei sanatatii ocupationale prin oferirea unei analize psihologice a modului in care oamenii isi fac o idée despre ceea ce este bine ptr ei la locul de munca si, prin urmare, ghidand masurarea si managementul stresului la locul de munca.