Reflexele

De ce cade pisica mereu in picioare? Din ce cauza clipim? Cum de continuam sa respiram chiar si cand dormim? Am auzit mereu asemenea intrebari la cursul de Neuro-psiho-fiziologie . Acest subiect m-a atras in mod special deoarece mi s-a parut foarte interesant si am decis sa ma documentez mai bine despre el. Am descoperit ca toate aceste actiuni, despre care ne-a amintit domnul profesor, au loc datorita unor reactii automate, ce nu sunt controlate constient, si anume, reflexele.

Din punct de vedere al complexitatii, reflexele prezinta o mare varietate, incepand cu o simpla tragere a mainii in contact cu o suprafata fierbinte pana la reflexele cele mai complicate, care ne ajuta sa ne pastram echilibrul. Ne nastem cu o multime de reflexe primitive, ce sunt treptat uitate pe masura ce deprindem noi activitati.

Reflexul , conform “Dictionarului de psihologie” de Paul Popescu Neveanu, este un mechanism fundamental al comportamentului, constand in reactia de raspuns, motorie sau secretorie a organismului, mediat prin sistemul nervos, la actiunea unui stimul extern sau intern. Reflexul reprezinta relatia fundamentala a activitatii neuropsihice. Acest mod de reactivitate al organismului se face fie prin intermediul segmentelor inferioare ale sistemului nervos, fie pe baza capacitatzii functionale a scoartei cerebrale de a stabili conexiuni. Cu alte cuvinte, reflexul este un raspuns automat, dat la aplicarea unui stimul specific, in mod inconstient. Actiunea reflexelor este conditionata de existenta urmatoarelor elemente: analizatori, nervi care sa transmita informatia furnizata de analizator, un aparat specializat care sa transforme aceasta informatie intr-un raspuns, si, in cele din urma, muschi sau glande care reactioneaza la stimulul aplicat. De obicei raspunsul este un anumit tip de miscare. Orice raspuns care de incadreaza in acest tipar de reactie automata la un stimul, se numeste reflex.

Actiunile constiente nu sunt reflexe, deoarece intre aplicarea stimulului si raspuns intervine o etapa de analiza. Raspunsul la stimul este dat in functie de experienta trecuta, de dispozitie, de dorintele actuale, etc. Aceasta inseamna ca la momente diferite, acelasi stimul poate produce reactii diferite; din contra, reflexul ramane acelasi de fiecare data cand e aplicat stimulul. O reactie constienta poate fi mai puternica decat unele reflexe. De exemplu, putemsa tinem mana pe o soba fierbinte, dar numai cu un efort constient de vointa. Astfel, reflexele reprezinta un mijloc de protectie a corpului, prin reactii rapide, mai ales la stimuli nocivi. Unele reflexe importante, cum ar fi respiratia, pot fi impiedicate constient doar o perioada scurta de timp.

Exista o mare varietate de reflexe: unele controleaza miscarile muschilor, altele controleaza functiile de baza ale corpului sau ne ajuta sa ne orientam corect, cand stam in picioare sau asezati. Alte reflexe, mai complexe, reprezinta reactii bine determinate la anumite situatii periculoase sau inspaimantatoare.

Reflexele se clasifica in: reflexe dobandite (care apar in cursul vietii dupa nastere) si reflexe innascute sau mostenite , care, la randul lor, se impart in reflexe conditionate si reflexe neconditionate. Reflexele neconditionate sau innascute apar la nastere sau imediat la nastere sau in cursul dezvoltarii organismului dupa nastere pana la maturitate. Acestea sunt tipice fiecarei specii, care la stimuli asemanatori declanseaza automat reflexul, a carui viteza si intensitate variaza dupa individ. Reflexele conditionate sau coordinate sunt reflexe care se formeaza prin invatarea lor in cursul vietii fin numite si reflexe dobandite. Procesul de invatare poate aparea si in cazul reflexelor viscerale (sistemul nervos vegetativ). Cu studiul lor s-a ocupat in mod deosebit fiziologul rus Ivan Pavlov (1849-1936). A devenit renumita experienta sa cu cainele care saliveaza fara sa primeasca hrana, numai la uzul clopotelului, dupa formarea reflexului conditionat, pr care cainele l-a asociat in timpul experientei cu administrarea hranei.