Raport psihologic - psihologie clinică și psihoterapie

I. Istoricul cazului

A. Date de identificare:

Eliza are 27 de ani ṣi lucreazӑ ca secretarӑ la o firmӑ privatӑ de construcṭii. Îṣi creṣte singurӑ fata ȋn vӑrstӑ de 17 ani, soṭul sӑu fiind plecat ȋn Italia.

B. Acuze principale:

A dispus de o consultaṭie psihiatricӑ ṣi a fost diagnosticatӑ cu un episod depresiv. Prezintӑ: dispoziṭie depresivӑ, agitaṭie psihomotrorie, gelozie nejustificatӑ, ideea cӑ este urmӑritӑ, suspiciune, insomnii.

Subiectul precizeazӑ cӑ absenṭa soṭului (plecat ȋn Italia) ȋi oferӑ o stare de neliniṣte permanentӑ, „o senzaṭie cӑ totul s-a sfȃrṣit”, cӑ nu ȋṣȋ mai „gӑseṣte locul” ṣi ȋi trec prin minte „tot felul de gȃnduri ȋngrijorӑtoare” (daca i se ȋntӑmplӑ ceva, dacӑ mӑ inṣealӑ, dacӑ nu se va mai ȋntoarce niciodatӑ etc).

C. Istoricul tulburării prezente:

Întreaga sa copilӑrie i-a fost marcatӑ de comportamentul agresiv al tatӑlui. Atȃt ea, cȃt ṣi sora sa aveau parte de tratamente fizice violente din partea tatӑlui lor, de cele mai multe ori fӑrӑ un motiv anume. Încercӑrile mamei de a interveni ȋn aceste situaṭii, se soldau cu eṣecuri totale, fiind luatӑ ṣi ea la bӑtaie. La vȃrsta de doar 14 ani, Eliza a avut parte de o ranӑ gravӑ la nivelul capului, acest lucru soldȃndu-se cu intervenṭia de internare ȋn spital, ȋnsӑ, nimeni nu a implicat/ anunṭat poliṭia sau protecṭia copilului spre a se lua mӑsuri pentru situaṭia datӑ.

Pe la vȃrsta de 18 ani ȋncearcӑ sӑ se apropie afectiv de un bӑiat, construindu-ṣi o relaṭie de prietenie ȋn care investeṣte mult ataṣament afectiv. Relaṭia ȋnsӑ nu dureazӑ mult, bӑiatul se retrage. Astfel, apare debutul primei stӑri de dispoziṭie depresivӑ care, din fericire se remite relativ repede.

Dupӑ 4 ani, Eliza se angajeazӑ ȋntr-o nouӑ relaṭie care se soldeazӑ cu acelaṣi rezultat: abandonul relaṭiei ṣi apariṭia unei noi stӑri de dispoziṭie depresivӑ.

La 25 de ani se ȋmprieteneṣte cu actualul soṭ cu care, se cӑsӑtoreṣte ȋn anul urmӑtor. Un an mai tӑrziu, urmeazӑ „cel mai fericit moment din viaṭӑ”, afirmӑ pacienta, naṣterea ficei lor.

Datoritӑ neȋntelegerilor cu patronul firmei de construcṭii legat de o eventualӑ mӑrire de salariu, dar ṣi ofertelor tentante de muncӑ ȋn strӑinӑtate, cei doi soṭi hotӑrӑsc sӑ plece ȋn Italia su contract pentru o perioadӑ limitatӑ (6 luni de zile). Contractele obṭinute i-au separat pe cei doi soṭi din punct de vedere al locaṭiei de muncӑ din Italia. Doar la douӑ lunӑ dupӑ ce ṣi-au ȋnceput munca ȋn noua ṭara, Eliza a fosr nevoitӑ sӑ se reȋntoarcӑ ȋn Romȃnia, ca urmare a unei crize hepatice suferite ṣi care necesita internare. Acest eveniment ȋi produce un disconfort psihic major, cauza specialӑ fiind nu reȋntoarcerea sa ȋn ṭarӑ, ci separarea de soṭ. Trece ȋnsӑ suportabil peste aceastӑ situaṭie, conṣtientizȃnd cӑ soṭul sӑu se va ȋntoarce ṣi el ȋn curȃnd, iar ea, are nevoie sӑ-ṣi rezolve problema de sӑnӑtate.

Soṭul se reȋntoarce, dar obṭine un nou contract de muncӑ ȋn Italia ṣi pleacӑ ȋmpotriva voinṭei soṭiei sale. Acest moment ȋi declanṣeazӑ Elizei o stare de dispoziṭie anxioasӑ. Starea ei se dezvoltӑ progresiv pȃna la momentul sosirii la cabinet. Membrii familiei Elizei sunt cei care, ȋngrijoraṭi fiind de starea sa, o duc la spital unde, este povӑṭuitӑ spre psihoterapie.

D. Istoric psihiatric:

În urma examenului psihiatric susṭnut de Eliza, s-au constatat urmӑtoarele: este o fire conformista cu ṭinuta ȋngrijitӑ; gestica este lentӑ; picioarele sunt aṣezate strȃmt ṣi sunt ȋntr-o miscare continuӑ; mersul este ȋncet, vlӑguit; ritmul respirator este unul moderat, finalizat cu un oftat prelung; vorbirea este sӑzutӑ ȋn intensitate ȋnsa, pronunṭia este clarӑ ṣi exprimarea cursivӑ; vocabularul este restrȃns; memoria este bunӑ; mimica este una crispatӑ, ȋi tremurӑ buzele ṣi lӑcrimeazӑ ȋn momentul menṭionӑrii soṭului sӑu; prezintӑ ideaṭie delirantӑ de gelozie; interesul sexual ȋi este centrat doar pe soṭ.

Trӑsӑturile de personalitate ce o caracterizeazӑ pe pacientӑ sunt: rӑbdarea; atenṭia; atitudinea conformistӑ; nu se suprapune peste interlocutor ṣi ȋntelege cu uṣurinṭӑ ȋntrebӑrile adresate; rӑspunde cu calm, ȋntelegere ṣi acceptare; iar opiniile sale le susṭine cu perseverenṭӑ.

Prezintӑ dispoziṭie anxioasӑ ce se exprimӑ prin: stare depresivӑ, cu senzaṭii de sufocare, senzaṭii de sfȃrṣealӑ, ideaṭie delirantӑ (infidelitate/ gelozie), teama pierderii soṭului, descurajare, apatie, stӑri de insomnie.

E. Istoric personal şi social:

Eliza creṣte alӑturi de tatӑl ṣi mama sa fiind un copil dorit ȋn familie.

Tatӑl este cel care aduce venitul ȋn familie, un om autoritar, exagerat de exigent, de cele mai multe ori tiranic fӑrӑ a avea un motiv bine stabilit (aplicӑ sancṭiuni corporale celor douӑ fete: Eliza ṣi sora sa).

Mama ȋn schimb este hiper-protectoare, ȋncearcӑ sӑ compenseze atitudinea nejustificatӑ a tatӑlui. Comportamentul afectiv hiper protector al mamei a dezvoltat pacientei un ataṣament exagerat faṭӑ de mama sa, devine dependentӑ de ea.

Relaṭia de cuplu a pӑrinṭilor sӑi cunoaṣte o deterioarare semnificativӑ ȋn timp, ceea ce duce la apariṭia unui episod depresiv al mamei pacientei. Din informaṭiile puṭin verificate ṣtim cӑ mama pacientei dezvoltӑ un delir de gelozie, avȃnd ca efect destrӑmarea relaṭiilor dintre soṭi, chiar intenṭia de divorṭ. Eliza este martorӑ la acest episod, dependenṭa sa de mamӑ determinȃnd-o sӑ trӑiascӑ alӑturi de ea aceastӑ dramӑ. Dupӑ 2 ani de zile cuplul parental ȋṣi rezolvӑ conflictul ṣi relaṭiile lor de familie reȋntrӑ ȋn ordinea normalӑ de desfӑṣurare.

Pacienta a finalizat studiile de liceu cu rezultate medii ṣi si-a luat examenul de bacalaureat cu nota de promovare la limitӑ.

Din afirmaṭiile pacientei cunoaṣtem cӑ relaṭiile sale sunt satisfӑcӑtoare, de ajutorare ṣi respect faṭӑ de: prieteni, colegi de muncӑ, sora sa, pӑrinṭii sӑi ṣi ai soṭului sӑu. Ea mai puncteazӑ ṣi cӑ relaṭiile extraconjugale lipsesc cu desӑvarṣire, fiindu-i credincioasӑ cu desӑvȃrṣire partenerului sӑu.