Psihopatologia vietii cotidiene Actele ratate sunt acte psihice care rezulta din interferenta a doua intentii: una constienta si alta preconstienta sau inconstienta, prima constituind tendinta perturbata, in timp ce cealalta reprezinta tendinta perturbatoare. Uitarea unor nume proprii 1) Exemplul prezentat este urmatorul: Freud facea in compania unui strain o calatorie cu trasura de la Ragusa in Dalmatia, la o statiune din Hertegovina. Pe traseu a venit vorba despre vizitarea Italiei si l-a intrebat pe tovarasul sau de drum daca a fost la Orvieto si daca a vazut acolo celebrelele fresce ale lui ***. Astfel el incerca in zadar sa isi aminteasca numele ce ii apartinea maestrului creator al grandioaselor fresce din Catedrala din Orvieto, infatisand Judecata de Apoi. In locul numelui cautat - Signorelli - alte doua nume de pictori - Boticelli si Boltraffio - se impuneau mintii lui, el respingandu-le imediat si hotarat pe amandoua ca fiind inexacte. Cand cineva i-a comunicat numele corect, l-a recunoscut imediat si fara nici o ezitare. Cu putin timp inainte de a-l intreba pe tovarasul lui de drum daca a fost la Orvieto, au discutat despre obiceiurile turcilor traitori in Bosnia si Hertegovina. Freud a apucat sa ii povesteasca interlocutorului ce aflase de la un coleg care profesa in acele locuri, si anume, ca turcii se arata pe deplin increzatori in medic si cu totul resemnati in fata sortii. Daca esti nevoit sa-i anunti ca un bolnav nu mai poate fi salvat. Raspunsul lor este: "Domnule (Herr), ce ar mai fi de spus? Daca l-ai fi putut salva stiu ca l-ai fi salvat!". Astfel, putem observa ca in contextul acestei replici se gasesc numele: Bosnia, Hertegovina si cuvantul domn (Herr), care se lasa intercalate unui sir de asocieri intre Signorelli si Boticelli - Boltraffio. Freud presupune ca suitei de idei despre moravurile turcilor din Bosnia i-a revenit functia de a perturba ideea urmatoare, din cauza ca nu i-a mai acordat atentie inainte ca ea sa fi fost expusa pana la capat. Isi aminteste ca avea de gand sa povesteasca o alta anecdota, pastrata in memoria lui in proximitatea celei dintai. Turcii pretuiesc cu deosebire placerile sexuale si, confruntati cu tulburari ale sexualitatii, sunt cuprinsi de o disperare contrastand ciudat cu resemnarea lor in fata mortii. Unul din pacientii colegului lui i s-a spus candva: "Stii doar, domnule (Herr), cand asta nu mai merge, viata nu mai are valoare". Dar a renuntat sa se refere la aceasta trasatura caracteristica, nevrand sa implice tema in dialogul cu un strain. In realitate a facut mai mult, si-a abatut atentia si de la o prelungire a gandurilor pe care si le-ar putea asocia cu tema "moarte si sexualitate". Freud se afla inca sub impresia staruitoare a unei vesti primite in timpul unei scurte sederi la Trafoi. Un pacient, pentru tratarea caruia isi daduse multa osteneala, isi pusese capat zilelor din pricina unei dereglari sexuale nevindecabile. Astfel, au existat motive ce l-au determinat pe Freud sa intrerupa comunicarea gandurilor sale (cu privire la moravurile turcilor) si care l-au influentat sa elimine din sfera constientizarii gandurilor aferente, care l-ar fi condus pana la vestea primita la Trafoi. A dorit, asadar, sa uite ceva, a refulat ceva. Insa el nu a dorit sa uite numele maestrului de la Orvieto, dar acel altceva a reusit sa intre intr-o legatura asociativa cu numele pictorului, asa incat actul sau de vointa si-a gresit tinta si a uitat fara vrere un element, intentia fiind sa uite cu totul altceva. Sintetizand, conditiile pentru uitarea unui nume, insotita de o rememorare eronata, sunt urmatoarele: a) o anumita inclinatie de a-l uita b) un proces de reprimare petrecut cu scurt timp inainte c) posibilitatea stabilirii unei asocieri exterioare intre numele respectiv si elementul reprimat anterior. Neindoilenic exista cazuri de uitare a unor nume unde lucrurile se petrec cu mult mai simplu. Pe langa simpla uitare a numelor proprii apare si un tip de uitare motivat prin refulari. Uitarea unor cuvinte din limbi straine Lexicul uzual al limbii noastre materne nu pare a fi, in limitele unor functii normale, amenintat de uitare. Altfel stau lucrurile, se stie, cu vocabularul unei limbi straine. Inclinatia de uita unii termeni afecteaza toate partile componente ale discursului, un prim grad de perturbare functionala manifestandu-se in stapanirea inegala a fondului lexical strain, deanzand de starea noastra generala, de masura oboselii noastre. Uitarea se supune, intr-o serie de cazuri, mecanismului revelat cu ajutorul exemplului "Signorelli". 2) In cursul unei conversatii a lui Freud cu un student, cu privire la "situatia sociala a etniei careia ii apartinem amandoi, studentul s-a lansat intr-un lamento asupra lipsei de sanse a generatiei sale, condamnata, afirma el, la decadere, neputandu-si dezvolta talentele, nepermitandu-i-se sa-si satisfaca trebuintele. Si-a incheiat patimasa diatriba cu un bine-cunoscut vers din "Eneida" lui Vergiliu, in care nefericita Didona transmite posteritatii misiunea s-o razbune pentru insulta suferita din partea lui Enea; sau mai bine zis, si-a propus sa o incheie astfel, dar, dupa ce a rostit "Exoriare...", n-a reusit sa reconstituie citatul, incercand sa disimuleze o evidenta lacuna de memorie printr-o stramutare de cuvinte: "Exoriar(e) ex nostris ossibus ultor!". Versul complet era "Exoriar(e) aliquis nostris ex ossibus ultor" (= Razbunator de s-ar naste oarecine din oasele noastre)". Freud l-a rugat sa ii spuna tot ceea ce ii trece prin minte. Astfel studentul a descompus cuvantul in "a" si "liquis". Urmatoarele asocieri au fost: relive - lichidare - lichid - fluid. Apoi studentul s-a gandit la Sfantul Simon din Trento, deoarece i-a vazut relicvele intr-o biserica din Trento. "Ma gandesc la acuzatiile de omoruri rituale care tocmai acum se lanseaza din nou impotriva evreilor, si la o scriere din Kleinpaul, care vede in pretinsele victime ale evreilor reincarnari, cu alte cuvinte reeditari ale jertfei Mantuitorului". "Imi mai amintesc de un articol dintr-un ziar italienesc. Cred ca era intitulat <<Ce credea Sfantul Augustin despre femei>>". "Imi amintesc de un batran domn impunator, pe care l-am intalnit saptamana trecuta, in cursul calatoriei. Efectiv, un ins original. Arata ca o pasare mare de prada. Se numea Benedict."
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
