Psihologie

Extras din referat Cum descarc?

In sens etimologic, termenul psihologie provine din cuvintele grecesti psyche = psihic, suflet si logos = cuvant, cunoastere, stiinta
La originile sale istorice, termenul psihic (psyche) reunea sincretic elemente subiective si obiective. Studiul psihicului a pornit de la observarea manifestarilor sale (fenomenele psihice), oamenii invatand pe parcursul evolutiei filogenetice, din confruntarea cu realitatea, ca fenomenele psihice prezinta aspecte obiective si subiective. Dimensiunea subiectiva a fenomenului psihic, privit ca ,,fapt de constiinta", fenomen pur subiectiv si intern, accesibil numai celui care il traieste, a fost exacerbata de psihologia introspectionista (orientare prestiintifica).Dimensiunea comportamentala a fenomenului psihic a fost evidentiata de curentului behaviorist (comportamentalist), nascut ca replica la psihologia introspectionista, in S. U. A., la incetul sec. XX. Obiectul psihologiei a devenit comportamentul, realitate obiectiva, observabila, externa individului. In behaviorismul clasic, cunoasterea psihologica era redusa la inregistrarea conexiunilor dintre stimuli sau situatii si raspunsurile organismului. Dimensiunea cognitiva a psihicului a fost evidentiata odata cu aparitia psihologiei cognitive, tot in S.U.A., la mijlocul sec. XX. Psihologia cognitiva studiaza prelucrarile la care este supusa informatia intre receptia senzoriala si raspunsul comportamental. Desi psihologia cognitiva paseaza la baza fenomenului psihic cognitia (prelucrarea de informatie), aceasta nu promoveaza o perspectiva reductionista asupra vietii psihice, considerata rezultat fenomenologic al interactiunii dintre creier-cognitie-comportament. Dimensiunea biologica (craniana) a fenomenului psihic este evidenta, fiind amplu dezbatuta la nivel teoretic de-a lungul timpului. De la perspectiva reductionista conform careia psihicul era considerat o simpla functie a creierului, neurostiintele cognitive evidentiaza astazi complexitatea relatiilor functionale dintre procesele psihice si substratul lor neurofiziologic. 
Integrand aceste patru dimensiuni psihicul - obiectul de studiu al psihologiei - poate fi definit ca un construct abstract care reuneste experienta subiectiva a persoanei, particularitatile fiziologice si ale functionarii craniene, prelucrarile de informatie si comportamentul. Formele de manifestare ale psihicului sunt fenomenele si procesele psihice. 
Psihanaliza este o teorie dinamica si comprehensiva a vietii psihice si o scoala de psihoterapie. Parntele fondator al psihanalizei este S. Freud (1856-1939), insa de-a lungul timpului, aceasta a cunoscut variate dezvoltari si reformulari, datorate initial unor colaboratori ai lui Freud, precum A. Adler sau C. G: Jung iar ulterior unor descendenti remarcabili, precum J. Lacan, E. Fromm, H. Sullivan sau K. Horney. Volumul Studii asupra isteriei (publicat de J. Breuer si S. Freud, in 1985) consemneaza inceputurile psihanalizei, Freud exprimandu-si convingerea ca, cel putin in cazul celebrei paciente Anna O., simptomele nevrotice se datoreaza unor amintiri dureroase din copilarie care nu pot fi reamintite. Odata cu publicarea Interpretarii viselor (1899) teoria psihanalitica castiga notorietate in randul comunitatii stiintifice, urmand sa atinga un maxim de influenta in a doua jumatate a secolului XX, la cateva decenii dupa moartea fondatorului sau. Teoria freudiana evidentiaza rolul inconstientului in determinarea comportamentului manifest al persoanei, propunand un model structural al psihicului alcatuit din trei constructe functionale: id-ul, format din instincte si pulsiuni inconstiente primare, guvernat de principiul placerii, eul, constient, organizat, supus constrangerilor realitatii si supra-eul, un fel de instanta socio-morala care, din ratiuni adaptative, cenzureaza si constrange manifestarile instinctuale.
Id-ul (inconstientul) este componenta energetica primordiala a personalitatii, prezent inca de la nastere, obscur si dezorganizat, sediu al reprezentarilor arhaice, sursa a dorintelor care solicita gratificare si expresie a cerintelor de supravietuire/adaptare. Continuturile sale - impulsuri, instincte, trebuinte primare, ganduri, emotii sau dorinte refulate - sunt in intregime inconstiente. Freud a descris doua instincte fundamental umane, opuse: instinctul vietii (Eros) si instinctul mortii (Thanatos), care genereaza doua pulsiuni instinctuale corespondente: sexuala (libidoul) si agresiva. Id-ul este guvernat de principiul placerii, in sensul in care, tinta finala a pulsiunilor instinctuale este obtinerea satisfactiei imediate, a placerii si, evitarea durerii. In primii ani de viata, pulsiunile id-ului au cea mai mare libertate de a se manifesta, iar odata cu maturizarea, vor fi cenzurate prn prisma normelor socio-morale. De pilda, senzatia de foame genereaza nevoia de hrana, motiv pentru care un nou-nascut plange ori de cite ori ii e foame. Semnaland aceasta nevoie, un copil de 1-2 ani nu va avea retinerea de a-si lua mancarea pe care o doreste din locuri nepermise (de pe jos sau din farfuria altuia), un elev de ciclu primar in schimb va fi capabil sa reziste tentatiei pana la terminarea unei ore de curs sau pana la ora mesei, iar la varsta adulta, respectarea unei diete ilustreaza capacitatea de a ne domina pulsiunile instinctuale. Nesatisfacute, pulsiunile id-ului genereaza tensiune si anxietate. Conflictul dintre acestea si normele sociale sau intentiile persoanei, de asemenea. Motiv pentru care, atunci cand sunt considerate inadecvate sau disruptive, continuturile id-ului vor fi reprimate, adica, le va fi blocat accesul in constient. Id-ul poate rezolva starea de tensiune creata de conflictul dintre principiul placerii si principiul realitatii (care guverneaza constientul) prin crearea unui substitut al obiectului dorintei, adica o imagine mentala. Visele, actele ratate si, deopotriva, simptomele nevrotice, sunt manifestari ale unor pulsiuni inconstiente a caror exprimare naturala este impiedicata. 
Eul este instanta care mediaza intre pulsiunile id-ului si constrangerile realului, situat la limita dintre constient si inconstient (eul este sediul constientei, insa nu toate procesele sale sunt constiente). Acestuia ii revine sarcina cea mai dificila in dinamica personalitatii: aceea de a modula impulsurile instinctuale care, conduse de principiul placerii, se pot manifesta plenar si pot fi satisfacute doar in constient, asigurand in acelasi timp adaptarea la mediu si functionarea optima a persoanei in context social. Eul este guvernat de principiul realitatii, cenzurand permanent continuturile inconstiente care tind sa se manifeste in viata reala, in acord cu regulile sociale si cu structura de scopuri, intentii si valori a fiecaruia dintre noi. De pilda, datorita functiilor eului, dorinta de a lovi pe cineva care ne-a jignit poate fi controlata in conditiile in care este considerata inacceptabila social sau, putem renunta la o vacanta in favoarea unui obiectiv personal considerat a fi mai valoros, cum ar fi reusita la un examen sau avansarea in cariera. Eul este partea organizata din structura personalitatii, cuprinzand importante functii si procese psihice, de natura perceptiva, cognitiva, executiva sau defensiva (rationamentul si testarea realitatii, perceptia, memoria, gandirea, controlul si planificarea activitatii, mecanismele de aparare etc). 
Supra-eul este instanta superioara constituita din valori, idealuri, standarde morale si reguli sociale. Supra-eul este sediul constiintei, al interdictiilor si al tabu-urilor. Acesta incepe sa se formeze in jurul varstei de 5 ani, initial datorita educatiei primite in familie, fiind considerat in ultima instanta o reprezentare simbolica a figurii paterne; mai tarziu, educatorii, profesorii, modelele sociale vor inlocui treptat figura paterna. Supra-eul este in opozitie cu id-ul, cenzurand si disciplinand permanent pulsiunile acestuia si exercita o puternica presiune asupra Eu-lui astfel incat actiunile persoanei sa fie acceptate social. Dorintele, sentimentele sau actiunile care contravin prescriptiilor supra-eului sunt acompaniate de un neplacut sentiment de vinovatie. Puterea sau rezistenta eului este capacitatea acestuia de a functiona in pofida presiunilor oponente venite din partea id-ului si a supra-eului, sanatatea mentala a persoanei depinzand de aceasta.


Fisiere in arhiva (1):

  • Psihologie.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!