Psiholingvistica studiaza influentele pe care le exercita psihologia vorbitorilor, intentiile, atitudinile, in special gandirea si situatiile in care se afla vorbitorii, asupra utilizarii concrete a limbajului. In sens mai restrans, ceea ce reprezinta si aria de interes pentru aceasta lucrare, psiholingvistica se ocupa cu mecanismele psihice ale limbajelor, cu facultatile gandirii - intelectul, ratiunea si speculatiunea - si limbajele specifice acestora.
Termenul de "intelect" este de origine Latina: "intellectus", vine de la verbul "intelligo", care inseamna a intelege. In general, inteligenta sau intelectul se refera la stari de fapt si la situatii obiectuale, din perspectiva ontologica. Din punct de vedere lingvistic, se exprima prin limbaje neverbale, simbolice, iar din perspectiva psihologica se bazeaza pe perceptie si intuitie.
Ratiunea are corespondent tot in limba Latina, in substantivul "ratio" si se traduce in a face consideratii despre ceea ce se intampla, aprecieri si judecati. Ratiunea se refera la esentele lucrurilor individuale, la ce sunt acestea, nu la insusirile lor (la fel ca intelectul). Se exprima prin limbajul verbal notional (prin cuvinte semnificative), iar ca procese psihologice se bazeaza pe contemplatie si reflectie.
Speculatiunea, din latinescul "speculum", care inseamna "oglinda", se refera la procesul de oglindire, de reproducere a totalitatilor si a procesualitatilor infinite si transcendente, care trec dincolo de existenta obisnuita. Se exprima prin limbaje categoriale, de mare generalitate, genuri supreme, iar ca operatiuni psihologice se bazeaza pe meditatii si revelatii.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
