Propuneți un proiect care să evalueze efectul anxietății și familiarității audienței asupra unei prezentării în public a unui material - Folosiți un design bifactorial

Extras din referat Cum descarc?

1. Rezumat
Desi se acorda o atentie marita vorbitului/prezentarii in public, de putine ori s-a evaluat exact ce impact are nivelul de anxietate al subiectilor in reusita finala. In ultimii 10 ani studiile au aratat ca exita o corelatie intre marimea audientei si familiaritatea ei pentru subiecti, raportat la reusita prezentarii. Acest plan de cercetare isi propune sa analizeze nivelul de reusita al prezentarii unui material in public in functie de nivelul de anxietate resimtit de prezentator. In cadrul acestei cercetari analizam si daca, o audienta familiara vs o audienta necunoscuta impacteaza succesul prezentarii. Am masurat nivelul de reusita prin scorul acordat de catre public in urma aplicarii unui chestionar dual. Rezultatele indica faptul ca, subiectii care au un nivel de anxietate crescut au o performanta mai slaba atat cu publicul familiar cat si cu cel necunoscut, in timp ce, cei cu un nivel de anxietate scazut performeaza bine cu ambele tipuri de audiente.
2. Cadrul teoretic
In ceea ce priveste prezentarea in public exista numeroase studii care atesta faptul ca, peste 70% din populatie globului prezinta o frica mai mare sau mai mica, cand vine vorba de vorbitul in fata unei audiente. La nivelul Romaniei, un studiu realizat de iVox mentioneaza ca unul din doi romani se tem sa vorbeasca in public si cu cat publicul este mai mare ( peste 10 auditori ) emotiile pot atinge apogeul; 5% din respondenti au afirmat ca, nu ar putea niciodata sa vorbeasca in public. iVox, (2015)
La baza acestor frici sta anxietatea, denumita si boala secolului XX. Ce este defapt anxietatea? Rosenhan si Seligman (1995) o defineau astfel: ,,anxietatea este o stare psihologica si fiziologica caracterizata prin componente somatice, emotionale, cognitive si comportamentale", iar Ohman si Mineka (2001) completau: ,,experimentate in situatii percepute ca incontrolabile sau inevitabile". Barlow il citeaza pe H. Lindell, afirmand despre anxietate: ,,Doar omul poate fi fericit, dar numai omul poate fi anxios si ingrijorat. Imi vine sa cred ca anxietatea acompaniaza intelectul ca si umbra corpul si cu cat cunoastem mai mult natura anxietatii cu atat cunoastem mai mult despre intelect." Barlow, (2000). Concluzia lui Barlow este ca: ,,in fapt, anxietatea reflecta capabilitatea noastra de a ne adapta si a planifica viitorul. Barlow, (1988).
Aspectele de mai sus sunt validate si de studiul realizat de iVox, aplicat la nivel Romaniei, care sublineaza urmatoarele: 40% dintre cei chestionati sustin ca ,,simt un gol in stomac" cand trebuie sa vorbeasca in public, 44% dintre ei declara ca le tremura vocea, 26% sustina ca nu pot stabili contact vizual cu publicul, iar 17% isi pierd sirul ideilor si 14% afirma ca le tremura picioarele. iVox, (2015).
Intr-un alt studiul realizat de Daly et al., (1989), acestia au urmarit de ce anxietatea de vorbit in public are efecte asupra succesului unei prezentari/spectacol. Ei si-au propus sa testeze daca subiectii care sunt extrem de anxiosi si se focuseaza in special pe ei au prezentari publice mai putin eficiente, decat cei care sunt mai putin anxiosi, deci mai putin focusati pe sine si pe cum vor prezenta. Cercetarile lor au confirmat ca, vorbitorii care au nivel de anxietate ridicat acorda mai putina atentie mediului in timpul prezentarii si se concentreaza pe sine si pe emotiile din acel moment. Astfel ca, existand limite cognitive ale cantitatii de atentie pe care o persoana o poate mentine in orice moment, s-a observat ca apare o scadere a atentiei de la unul la celalalt, cand persoana se concentreaza excesiv pe sine sau pe mediu. Duval si Wicklund, (1972). In mod similar, persoanele cu un nivel ridicat de anxietate sunt mai preocupate de ganduri negative, legate de sine in timpul testelor, decat omologii lor cu un nivel scazut de anxietate. Sarason, (1975)
Alti factori ai anxietatii sunt si nivelul de familiaritate al publicului, marimea audientei, dar si cat de placuta este o audienta. In ceea ce priveste familiaritatea publicului in unele cercetari s-a observat o corelare intre prezumtia ca, un public familiar ar fi mai placut, decat unul necunoscut. Asteptarea din partea celor participanti era ca un public familiar sa fie automat si mai placut. Pentru unii subiecti aceasta familiaritate a facut diferenta chiar intre dorinta de a prezenta vs afirmatia clara caS nu pot prezenta niciodata in public. Conform unui alt studiu: o audienta placuta formata din prieteni apropiati a fost preferata de mai multi subiecti atat in contextul academic cat si cel social. MacIntyre et al., (1995). Acestia mentionaza ca, pe baza studiului efectut de Jackson and Latand (1981), mai multi participanti au mentionat ca: a vorbi in fata unui public este una dintre experientele cele mai inducatoare de anxietate pe care o persoana le-ar putea intalni, chiar mai provocatoare de anxietate decat a scrie la un examen final pentru un curs important. Doar actiunea de ,,a fi nevoit sa mearga pe marginea unei prapastii inalte" a fost perceput a fi mai provocator de anxietate decat vorbitul in public.

Fisiere in arhiva (1):

 Propuneti un proiect care sa evalueze efectul anxietatii si familiaritatii audientei asupra unei prezentarii in public a unui material - Folositi un design bifactorial.pdf

Bibliografie

Barlow, D.H. (1988). Anxiety and its disorders: The nature and treatment of anxiety and panic, New York: Guilford Press. Barlow, D.H. (2000). Unraveling the mystery of anxiety and its disorders from the perspective of emotion theory. American Psychologist, pp. 1247-1263. Bartholomay, E.M., & Houlihan, D. (2016). Public Speaking Anxiety Scale. In PsycTESTS. Dataset. https://doi.org/10.1037/t51140-000 accesat 08.01.2021 Bartholomay, E.M., & Houlihan, D. (2016). Public Speaking Anxiety Scale: Preliminary psychometric data and scale validation. Online: Journal homepage www.elsevier.com/locate/paid, Personality and Individual Differences 94, pp. 211- 215 Charles D. Spielberger, Ph.D. (2007). STAI -  Y State-Trait Anxiety Inventory Y Form. Accesat aici: https://romania.testcentral.ro/ro/produse/teste-clinice/anxietate/stai/ 08.01.2021 Daly, J.A., Vangelisti, A.L., & Lawewnce, S.G. (1989). Self-focused attention and public speaking anxiety. Department of Speech Communication, The University of Texas at Austin, TX 78712-1089, U.S.A., Vol. IO, No.8, pp. 903-913. Accesat online https://www.researchgate.net/publication/222767827_Self-focused_attention_and_public_speaking_anxiety 08.01.2021 Duval, S.& Wicklund, R. (1972). A Theory of Objectve Self-Awareness. New York: Academic Press. iVox, (2015). Studiu: Unul din doi romani se teme sa vorbeasca in public: https://www.capital.ro/studiu-unul-din-doi-romani-se-teme-sa-vorbeasca-in-public.html accesat 08.01.2021
Jackson, J., Latane, B. (1981). All alone in front of all those people: Stage fright as a function of number and type of co-performers and audience. Jounal of Personality and Social Psychology, Vol. 10 (l), pp. 73-85. Lang, P. J. (1971). The application of psychophysiological methods to the study of psychotherapy ad behavior modification. In A. E. Bergin, & S. L. Garfield (Eds.), Handbook of psychotherapy and behavior change (pp. 75- 125). New York, NY: Wiley. MacIntyre, P.D., Thivierge. K.A. (1995). The effects of audience pleasantness, audience familiarity, and speaking contexts on public speaking anxiety and willingness to speak. Psychology, Communication Quarterly Vol. 3, pp. 456-466 Ohman, A., & Mineka, S. (2001). Fears, phobias, andpreparedness: Toward an evolved module of fearand fear learning. Psychological Review, pp. 108, 483- 522. http://dx.doi.org/10.1037/0033-295X.108.3.483 accesat 08.01.2021 Rosenhan, D. L., &Seligman, M. E. (1995). Abnor-mal psychology. New York, NY: Norton Sarason, I.G. (1975). Anxiety and self-preoccupation. In Stress and Anxiety (Edited by Sarason I.G. and Spielberger, C. D.). New York: Hemisphere/Halstead, Vol. 2. Vrasti, R. (2008): Masurarea Sanatatii Mentale. Format electronic carte: http://www.vrasti.org/Radu%20Vrasti%20-%20Masurarea%20Sanatatii%20Mentale%20-%20Compendiu%20de%20Instrumente%20de%20Evaluare.pdf pp. 194 -264, accesat 08.01.2021