Personalitate și Conformism la Normele Grupale

Sunt greu de găsit comportamente care să nu fie nicicum afectate de interacţiunea dintre noi şi ceilalţi. În calitate de „animale sociale“, suntem vulnerabili faţă de o mulţime de influenţe subtile, la care reacţionăm aproape în mod reflex.

Atunci când vorbesc despre conformare, psihosociologii se referă la tendinţa oamenilor de a-şi modifica percepţiile, opiniile şi comportamentul, astfel încât acestea să nu contravină normelor şi modelelor grupului.

În cadrul influentei sociale s-a studiat procese de grup, printre care conformismul, obedienta, inclusiv devianta.

O trăsătură evidentă a societăţilor umane este aceea că toţi, sau cel puţin majoritatea membrilor grupurilor social, dovedesc remarcabile similarităţi ale comportamentelor, ceea ce înseamnă că, într-un fel sau altul, grupul exercită presiuni către uniformitate. Dar uniformitatea şi conformismul, deşi sunt în relaţie, nu sunt identice.

Uniformitatea este o stare a grupului observabilă la un moment dat, iar conformismul este rezultatul unui proces ulterior acestei stări, care implică faptul că indivizii şi-au modificat felul lor de a acţiona, de a vorbi sau de a gândi, prin armonizare cu ceilalţi indivizi.

Conformismul este o formă de influenţă socială, care constă în schimbări atitudinale sau comportamentale, determinate de preluarea voluntară a poziţiei susţinute de majoritatea membrilor grupului de apartenenţă. Pentru a-şi satisface nevoile de securitate şi de afiliere, indivizii accepta să renunţe la o parte din libertatea proprie şi adoptă anumite norme şi reguli specifice mediului în care trăiesc, situaţie reflectată în gradul de conformare manifestat de individ. Când indivizii interacţionează cu ceilalţi membri ai grupului, se generează presiunea câtre uniformitate, şi fiecare membru tinde să se comporte în conformitate cu modelul general propus de ceilalţi membri ai grupului.

Conformismul este mai degrabă o trăsătură de personalitate, caracteristică indivizilor care au în mod constant o puternică tendinţă de a-şi modifica propriul comportament, astfel încât acesta să nu pară contrastant faţă de ceea ce se face şi se crede în cadrul unui anumit grup social.

Deşi conformarea este un fenomen atât de răspândit, este interesant şi ironic faptul că participanţii la diferite experimente, care sunt manipulaţi astfel încât să se conformeze unor norme grupale, de obicei refuză să admită acest lucru. Ei încearcă să reinterpreteze sarcinile şi să îşi raţionalizeze comportamentul astfel încât să se poată considera nişte persoane independente. Este firească această atitudine ambiguă faţă de conformism ca trăsătură de personalitate.

În fond, un anume grad de conformare este absolut necesar pentru coexistenţa paşnică a indivizilor ca atunci când fiecare îşi păstrează locul la rând, în faţa unei case de bilete. Alteori, însă, conformarea poate avea consecinţe dăunătoare atunci când indivizii beau peste măsură la petreceri ori spun bancuri jignitoare la adresa unor comunităţi etnice numai pentru că şi ceilalţi fac la fel.

Studiile din domeniul psihosociologiei demonstrează că oamenii se conformează din două motive diferite: unul de natură cognitivă, celălalt de natură normativă.

Prin influenţa informaţională, oamenii se conformează deoarece doresc să judece corect şi presupun că atunci când ceilalţi sunt de acord asupra unei chestiuni, ei trebuie să aibă dreptate.

Influenţa normativă îi face pe oameni să se conformeze deoarece le este teamă să pară devianţi. Dorind să fim acceptaţi şi plăcuţi de către ceilalţi, evităm adesea un comportament care ne ar scoate iritant în evidenţă. Fireşte, oricăruia dintre noi îi place să se considere o fiinţă unică. Însă dezacordul poate fi apăsător.

Cercetările arată că indivizii care se abat de la normele grupului sunt antipatizaţi, respinşi sau ridiculizaţi de către ceilalţi, mai ales atunci când grupul trebuie să ajungă la consens.

Foarte adesea, influenţele informaţionale şi cele normative se exercită împreună, producând efecte combinate. Totuşi, distincţia dintre cele două tipuri de influenţă este importantă, deoarece fiecare dintre ele produce un alt tip de conformare: fie una privată, fie una publică. Aidoma frumuseţii, conformarea poate fi de suprafaţă sau iradiind dinlăuntrul sufletului.