1. Mitul opiniei publice ( sau a publicului ) Ideea ca opinia publicului este o importanta forta politica servind ca baza si sursa a puterii de stat sau ca mijloc de limitare acesteia, ca forma de influentare si de participare a cetatenilor la conducerea treburilor publice, ramane orientarea de baza a stiintelor politico-juridice. De asemenea, ea continua sa ocupe un loc important in conceptia multor reprezentanti ai sociologiei politice sau juridice. Trebuie sa ne ferim de o serie de mituri ale ,,opiniei publice" care sant preluate adesea necritic. Iata mai intai mitul clasic - vox populi, vox dei -- care ii con!fera vocii poporului un fel de autoritate si intelepciune ultima. Echivalentul lui modern este credinta in infailibilitatea bazata pe bunul simt omenesc a figurii mitice a ,,omului de pe strada" - a alegatorului, a ,,omului simplu" si a votului sau. In ambele cazuri este caracteristica evitarea pluralului. Dar poporul vorbes!te din fericire foarte rar cu o singura voce; iar diferitii ,,oameni simpli" de pe diferitele strazi sant la fel de diferiti ca diferitii liberali intr-o sala de conferinta. Si chiar daca ocazional ei ar fi o data de aceeasi parere, ceea ce ei hotarasc in unanimitate nu este intotdeauna intelept. Ei pot avea dreptate sau pot gresi. ,,Votul" - ,,vocea" -, se poate exprima cu cea mai mare sigu!ranta de sine despre chestiuni extrem de indoielnice. Si ea se poate exprima cu ezitare si incerti!tudine in chestiuni despre care, in realitate, nu are nici un fel de indoieli. (Exemplu: problema de a ne impaca sau nu cu santajul politic si cu genocidul politic.) ,,Votul" - ,,vocea" -, poate fi ghidat de buna intentie si poate actiona totodata nechib!zuit. Sau poate sa tradeze o intentie mai putin buna, fiind in schimb prudent, chiar daca nu si intelept. Cu toate acestea, in vox populi se afla un sambure de adevar. Ar putea fi exprimat astfel: desi fapte importante le sant accesibile numai in masura redusa, oamenii simpli sant totusi adesea mai intelepti decat guvernele, si daca nu sant mai intelepti, atunci sant totusi ghidati de intentii mai bune si mai generoase. In aceasta perspectiva ,,opinia publica" apare ca o comunitate de valori recunoscute social. Sondarea si masurarea opiniilor pot fi relevante pentru valorile la care sunt atasati oamenii, permitand sa diferentieze, intr-o societate, domeniile de valori acceptate, stratificarea aderentei diferitelor categorii de populatie la aceste valori. 2. Natura psihosociala a opiniei publicului Notiunea oscileaza intre doua conceptii diferite si una e aceea a unei unanimitati, a unei intelegeri depline intre oameni, pe care ne putem sprijini cu certitudine, caci ea nu este ascunsa, cealalta exprima confuzie, fragilitate ?i discutie, optiune pentru o tendinta si, in consecinta, respingerea celeilalte. Important este insa inainte de toate sa risipim confuzia si indeterminarea acestei notiuni, inteleasa intr-un sens trivial si nesistematic. Unii autori au relevat utilizari ilegitime ale termenului de opinie pu!blica, a caror prezentare rezumativa a fost data de Childs. Acceptiile ilegitime constau anume in personificarea fie a opiniei publice, fie a publicului, care mai este denumit popor sau mase, ori in reificarea complexelor de emotii, dorinte, vointe, considerate a repre!zenta spiritul public si deduse din evenimente ce se explica, dupa cum se pretinde, tocmai prin aceasta presupusa opinie. O alta eroare, pe care F.H. Allport a numit-o ,,confuzie jurnalistica", consta in iden!tificarea opiniei publice cu pozitiile adoptate de editorialistii si comen!tatorii informatiei colective, in numele unui public inaccesibil.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).