Motivația și afectivitatea

,,Prin motivatie intelegem totalitatea mobilurilor interne ale conduitei,fie ca sunt innascute sau dobandite,constientizate sau ne-constientizate,simple trebuinte fiziologice sau idealuri abstracte’’(Al.Rosca,apud.4,p.139)

Motivatia este ansamblul de stimuli sau de mobiluri,trebuinte,montaje,tendinte,atractii,interese,convingeri,nazuinte,intentii,vise,aspiratii,scopuri,idealuri – care sustin din interiorrealizarea unor anumite actiuni,fapte,atitudini’’(P.Golu)

M.Reuchlin,defineste la randul sau motivul sau motivatia ca ,,forta care determina organismul sa actioneze si sa se indrepte spre anumite scopuri’’(6,p.392).O definire a motivului si apoi a motivatiei gasim si la profesorul Andrei Cosmovici,intr-o lucrare recenta :,,Motivul este acel fenomen psihic care are rol esential in accelerarea,orientarea si modificarea conduitei,iar motivatia este constituita din ansamblul motivelor…’’(7,p.199).

Motivatia este esentiala in activitatea psihica si in dezvoltarea personalitatii:

- este primul element cronologic al oricarei activitati, cauza ei interna;

- semnalizeaza deficituri fiziologice si psihologice (ex: foamea semnalizeaza scaderea procentului de zahar din sange sub o anumita limita, in vreme ce trebuinta de afiliere este semnalizata de sentimentul de singuratate);

- selecteaza si declanseaza activitatile corespunzatoare propriei satisfaceri si le sustine energetic (trebuinta de afirmare a unui elev declanseaza activitati de invatare, participare la concursuri);

- contribuie, prin repetarea unor activitati si evitarea altora, la formarea si consolidarea unor insusiri ale personalitatii (interesul pentru muzica favorizeaza capacitatea de executie a unei lucrari muzicale).

La randul ei, personalitatea matura functioneaza ca un filtru pentru anumite motive: cele conforme orientarii ei generale sunt retinute, cele contrare sunt respinse.

Trebuintele sunt structuri motivationale care se manifesta primele dupa nastere si evolueaza apoi de-a lungul intregii vieti.Ele semnalizeaza in plan subiectiv un anume dezechilibru organic sau psihic,si genereaza o stare de alerta care este urmata de o succesiune motivationala.

Trebuintele primare sunt :

• biologice sau organice,referitoare la obtinerea de substante necesare vietii(hrana,lichide,hormoni)

• fiziologice sau functionale,cum ar fi cele de miscare sau de relaxare,sau de explorare,a mediului inconjurator.

Trebuintele secundare sunt sub-grupate astfel :

• trebuinte materiale,referitoare la locuinta si confortul de viata,la aparate si instrumente.

• spirituale,cum sunt cele de cunoastere,estetice,de realizare a propriei personalitati.

• trebuinte sociale referitoare la anturaj,integrarea in grup,cooperare si comunicare.

Din numeroasele clasificari ale trebuintelor mai utila in explicarea diferentelor de comportament dintre indivizi, pare cea realizata de A. Maslow, psiholog american, numita si piramida trebuintelor .(1954)

Ulterior in 1970 el a mai adaugat trei trepte:

- trebuite cognitive: a sti, a intelege, a invata, a descoperi;

- trebuinte estetice: de ordine, de simetrie, puritate, frumos, respingere ;

- trebuinte de concordanta: acord intre cunoastere, afectivitare, actiune.

Psihologul american clasifica trebuintele si astfel:

a. Trebuinte inferioare prezente la om si la animale, dar satisfacute de primul diferit si trebuinte superioare specifice omului si plasate spre varful piramidei.

b. Trebuinte homeostazice si trebuinte de crestere. Homeostazia este o notiune imprumutata din fiziologie si care denumeste tendinta organismului de a mentine constanti parametrii mediului intern, asa cum un termostat mentine temperatura intr-un congelator. Prin extensiune, s-a utilizat termometrul si pentru relatia dintre persoana si mediu. Trebuintele homeostazice explica doar activitatea de adaptare. Trebuintele de crestere nu urmaresc mentinerea starii date, ci atingerea unor parametrii superiori, ce presupun perfentionarea.

Cunoasterea ierarhiei trebuintelor este utila in explicarea comportamentelor deoarece:

- diferite trepte apar pe rand in funtie de dezvoltare psihica, prima cuprinzand trebuinte dezvotandu-se in copilarie, adolescenta sau mai tarziu ;

- intensitatea trebuintelor scade de la baza spre varf;

- o trebuinta superioara nu se satisface decat daca n-au fost satisfacute intr-o oarecare masura, cele inferioare ei, (este dificil pentru un profesor sa activeze trebuinta de a sti a unui elev daca cele de hrana si adapost nu sunt satisfacute);

- cu cat o trebuinta este mai inalta, cu atat este mai caracteristica pentu om.

AFECTIVITATEA

Procesele afective sunt cele care reflecta relatiile dintre subiect si obiect sub forma de trairi,uneori atitudinale.(Tinca Cretu)

Ca orice fenomen psihic,procesele afective rezulta din interactiunea fiintei umane cu datele ambiantei si au neaparat si un continut informational propriu.Dar spre deosebire de procesele cognitive ele nu reflecta nici numai obiectul, nici numai subiectul,ci relatia dintre obiect si subiect.Este vorba despre relatia de concordanta sau neconcordanta dintre caracteristicile obiectelor,fenomenelor,situatiilor si sistemul de motive propriu fiecaruia.De aceea,in fata acelorasi date ale abiantei diversi oameni pot reactiona afectiv diferit.Profesorul P.Popescu Neveanu a propus conceptul de imprejurare de viata specifica fiecarei persoane.El a precizat ca :,,afectivitatea este fenomenul de rezonanta a lumii in subiect care se produce in masura si pe masura dispozitivelor rezonante ale subiectului,care este totodata vibratia expresiva a subiectului social in lumea sa,o launtrica melodie existentiala ce rupe in actiune si reorganizeaza lumea’’.