Modelul memoriei de lucru

Extras din referat Cum descarc?

Memoria poate fi comparata cu un sistem cibernetic in care se regasesc urmatoarele procese similare memoriei si anume : introducerea datelor- similara intiparirii; stocarea- prin analogie similara; accesarea- similara reactualizarii.
Este un proces cognitiv superior de memorare, stocare si reactualizare a informatiei. Memoria este o capacitate de baza a intregii vieti psihice pentru ca in absenta ei niciunul dintre aceste procese nu s-ar putea realiza: reprezentarea, gandirea, imaginatia etc. 
Memoria reflecta trecutul ca trecut. In cazul in care aceasta ar reflecta trecutul ca prezent, nu s-ar putea asigura continutul vietii psihice si continuitatea acesteia. 
Caracteristicile memoriei:
-  Caracterul activ: arata faptul ca memoria este un sistem deschis si ca orice informatie nou intrata in registrul memorativ va influenta celelalte informatii, le va reorganiza si nu numai dar va produce schimbari si la nivelul subiectului (la nivel de asteptari si atitudini).
-  Caracterul selectiv: memoria este unul dintre principalele mecanisme anti reduntante; in cazul in care creierul nostru ar procesa absolut toate informatiile din mediu atunci el s-ar supra incarca si nu ar permite o procesare corecta a informatiilor.
-  Caracterul situational: arata faptul ca memorarea, stocarea si chiar reactualizarea sunt influentate de conditiile subiective dar si obiective (starea subiectului, gradul de oboseala, temperatura camerei etc).
-  Caracterul mijlocit: arata faptul ca memoria se foloseste de o multitudine de mijloace sau tehnici mnemotehnice, precum notarea in telefon, subliniera, semnul in palma etc.
-  Caracterul relativ-fidel: memoria nu este o copie identica a realitatii; ea o reflecta corect dar o face totusi selectiv si asupra ei intervin si particularitatile noastre de personalitate.
-  Caracterul inteligibil: omul nu memoreaza pur si simplu si o face dupa criterii de semnificatie incercand totodata sa inteleaga si sa ordoneze informatiile de memorat. Chiar si atunci cand avem de a face cu informatii pe care nu le intelegem incercam sa facem asocieri, rime etc pentru a retine informatia.
Procesele memoriei:
-  Memorarea: fixarea in registrul memorativ a informatiei dorite. Dupa prezenta sau absenta efortului voluntar distingem intre memorare voluntara si memorare involuntara. In realitate, forma cea mai intalnita de memorare este cea involuntara, in sensul ca aproape 80% din informatia existenta in registrul memorativ provine din aceasta. Memoria involuntara pune in evidenta capacitatea de engramare a creierului. Se realizeaza fara intentie, scop anterior si nu implica efort voluntar. De obicei acest tip de memorare se realizeaza ca urmare a unei stimulari care pentru subiect in acel moment este foarte tentanta. Memoria voluntara presupune efort voluntar, exsistenta unui scop si a unor motivatii bine determinate. Acest tip de memorare presupune intotdeauna un nivel destul de ridicat de atentie. In functie de prezenta sau absenta intelegerii in procesul memoriei distingem alte doua tipuri de memorare. Logica, care se realizeaza in prezenta intelegerii si este de lunga durata, eficienta si productiva. Mecanica, care se realizeaza in absenta intelegerii, necesita efort suplimentar, este de scurta durata si inefiecienta, dar, utila in anumite situatii (memorarea numerelor de telefon, adrese etc). In functie de durata stocarii, memoria poate fi de scurta durata (informatia este pastrata timp de 8-10 minute) sau memorie de lucru (informatia este pastrata de la 8-10 minute pana la pastrarea ei toata viata).
-  Stocarea: se refera la pastrarea informatiei in registrul memoriei pentru o perioada mai mult sau mai putin indelungata a informatiei anterior memorate. Stocarea nu este un proces pasiv ci unul activ, pentru ca tocmai la nivelul stocarii informatia se ,,asaza", se reorganizeaza, intra in noi corelatii cu alte informatii deja existente, se restructureaza si abia apoi capata forma finala. Calitatea pastrarii depinde in mare masura de modul in care s-a realizat memorarea dar si de particularitatile subiectului care le-a memorat. 
-  Reactualizarea: presupune readucerea in campul constiintei a informatiilor anterior memorate si stocate. Se poate realiza sub 2 forme. Recunoasteri, care se produc numai in prezenta materialului/informatiei respective, subiectul neputand reproduce intocmai informatia pentru ca aceasta se afla prea departe de pragul de egforare. Reproduceri, care iau loc in absenta obiectului/materialului si constituie adevarata forma de reactualizare.

Fisiere in arhiva (1):

 Modelul memoriei de lucru.docx

Bibliografie

1. Alan Baddeley: the origins of the central executive:
https://www.youtube.com/watch?v=aseitqCZKQo
2. Alan Baddeley: introduction of the phonological loop:
https://www.youtube.com/watch?v=2zF15C3vnIw
3. Alan Baddeley: introduction of the episodic buffer:
https://www.youtube.com/watch?v=3a_cF46UiEU
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Memorie_de_scurt%C4%83_durat%C4%83
5. https://sutliana.wordpress.com/pagina-cadrelor-didactice/invatamant-gimnazial/memoria-de-lucru-working-memory-limbajul-si-citirea/
6. https://workingmemoryrst.wordpress.com/the-central-executive-system/
7. https://psychology.wikia.org/wiki/Visuospatial_sketchpad
8. https://www.sciencedirect.com/topics/psychology/visuospatial-sketchpad
9. https://www.sciencedirect.com/topics/psychology/phonological-loop