Metode de cercetare

INTRODUCERE

Forma a procesului gnoseologic - cercetarea psihologica are ca obiect de studiu fenomenele si insusirile psihice.

Complexitatea obiectului de cercetare a psihologiei, natura subiectiva a psihicului se rasfrang asupra metodologiei utilizate in cercetarea psihologica, imprimandu-i o serie de elemente de specificitate.

Orice cunoastere, deci si cea psihologica se realizeaza utilizandu-se un ansamblu de metode care sunt ghidate in general de conceptia cercetatorilor si de principiile teoretico-stiintifice de la care acesta porneste, cu alte cuvinte, de metodologia cercetarii.

Metoda nu este o structura data si imuabila, in decursul timpului ea inregistrand modificari, corectii, perfectionari, devenind tot mai adecvata si mai eficienta obiectului.

Nici una dintre metodele de cercetare psihologica, oricat ar fi ea de elaborata si complexa, nu este suficienta singura pentru o cunoastere psihologica si stiintifica a individului, ceea ce face ca experimentatorul sa aiba nevoie de o strategie de cercetare.

In cercetarea psihologica sunt utilizate mai frecvent urmatoarele strategii:

- Strategia cercetarii genetice - presupune studierea genezei si evolutiei fenomenelor psihice si a comportamentelor intr-un dublu plan - filogenetic si ontogenetic;

- Strategia cercetarii comparate - surprinde, cu precadere, deosebirile calitative existente intre diferite etape evolutive ale psihicului, prin compararea psihicului uman cu cel animal, al adultului cu al copilului etc.;

- Strategia cercetarii psihopatologice - vizeaza studierea tulburarilor sau a devierilor functiilor psihice si comportamentale;

- Strategia cercetarii longitudinale - presupune urmarirea unui individ de-a lungul mai multor etape ale vietii lui;

- Strategia cercetarii transversale - implica cercetarea mai multor indivizi aflati la niveluri diferite de dezvoltare psihica.

1. METODA OBSERVATIEI

Observatia consta in urmarirea atenta intentionata si inregistrarea exacta, sistematica a diferitelor manifestari ale comportamentului individului, ca si a contextului situational unde acesta se produce, in scopul sesizarii unor aspecte esentiale ale vietii psihice.

Cuvantul ,,observatie" semnifica tocmai constatarea exacta a unui fenomen, fapt, cu ajutorul unor mijloace de investigatie si apoi studierea aprofundata a acestei constatari. Observatorul este doar un ,,fotograf" al faptului, iar observatia trebuie sa redea exact natura faptului, fenomenului.

Conditiile unei bune observatii

Exista o serie de exigente care trebuie avute in vedere, pentru ca observatia sa se caracterizeze prin eficienta si obiectivitate:

a) Stabilirea precisa, clara a scopului urmarit

Este necesar ca observatia sa se realizeze pe baza unui plan dinainte stabilit, in care sa se mentioneze obiectivul urmarit, aspectul, latura sau comportamentul vizat;

b) Selectarea formelor, care vor fi utilizate, a conditiilor si mijloacelor necesare.