Maturizarea Copilului

Extras din referat Cum descarc?

Pentru a putea determina daca cele patru dimensiuni ale maturizarii copilului ( estetica, sexuala, afectiva si operatorie) s-au realizat in modalitati satisfacatoare, fidele normalitatii, ceea ce va avea consecinte organizante sau dezorganizante asupra capacitatii de procesare informational-energetica a acestuia, trebuie sa analizam in primul rand familia. 
In sanul familiei se produce primul contact al copilului cu ceea ce inseamna socialul. Primele interactiuni intru satisfacerea necesitatilor le realizeaza copilul cu membrii familiei. De la ceea ce mananca, cum mananca, ce haine poarta etc. si pana la un anumit standard valoric, pana la anumite reguli, principii, explicatii date fiintei umane, norme de convietuire sociala, copilul le invata pentru prima oara in interiorul familiei. 
Familia are menirea sa ofere copilului o siguranta indispensabila atingerii maturizarii estetice, sexuale, afective si operatorii precum si o identitate proprie in baza careia va fi acceptat ca partener social. 
Orice perturbare, orice dezechilibru in interiorul structurii familiale are efecte disfunctionale si dezorganizante asupra copilului, atat la nivelul integrarii sale in procesualitatea sociala, cat si asupra constituirii normale a nivelurilor de procesare a informatiilor. 
Structura familiala este afectata de numarul membrilor, de capacitatea educativa a parintilor si de mobilitatea sociala si geografica a familiei. Rolul de socializare detinut de familie se reduce tot mai mult, mai ales in privinta adolescentilor, datorita scolarizarii prelungite, precum si alti factori (ce ar trebui sa sprijine educatia nu sa o diminueze), cum sunt: presa televiziunea, filmele, microgrupurile sociale (anturajul) la care adera pentru a-si satisface necesitatile sale eronat intelese. 
Una din cele mai importante cercetari criminologice referitoare la influenta perturbarilor familiale asupra delincventei juvenile a fost realizata in America de sotii Glueck, care, in lucrarea Delincventa juvenila nerelevata,au constatat urmatoarele: un numar important de copii delincventi si-au schimbat resedinta in timpul copilariei, sunt prost intretinuti din punct de vedere material si igienic, au parinti despartiti ori necasatoriti, sunt privati de beneficiul culturii. 
Personalitatea copiilor delincventi este mai amorfa si lipsita de ambitie, de vointa si motivatie in fata exigentelor vietii, normele lor de comportament, sfera valorilor sociale asimilate, sunt mai putin numeroase si chiar lipsite de continut. 
Cel mai adesea acest comportament deviant il dobandesc copiii ca urmare a coeziunii reduse dintre membrii familiilor lor, a starii de incordare dintre parinti (datorita lipsurilor, de exemplu), a atmosferei familiale nefavorabile, a lipsei de supraveghere si chiar de interes din partea familiei. Si ca o revansa, la copiii delincventi se remarca o atitudine de ostilitate si indiferenta, ignoranta fata de familia din care fac parte si, in prelungirea acesteia, fata de societate. 
Influenta familiilor divortate ori despartite, constituie un factor criminogen major pentru copiii delincventi. 
De asemenea, familiile infractoare isi implica copiii in activitati infractionale ori ii influenteaza pe calea imitatiei, imprumutandu-le percepte morale contrare eticii societatii. In aceasta situatie, delincventa rezulta ca un conflict intre cultura proprie familiei infractoare si cea a procesualitatii sociale. 
O problema indelung dezbatuta a fost aceea de a sti daca infractionalitatea este influentata calitativ si cantitativ de nivelul de instruire, de educare scolara. 
Pe plan cantitativ, nu rezulta consecinte vizibile in planul infractionalitatii. Pe plan calitativ, insa, nivelul de instruire scolara se reflecta prin alegerea unor forme infractionale mai putin primitive. 
Alaturi de cel al familiei si rolul scolii este important pentru educarea si socializarea copiilor, pentru depistarea celor inadaptati si punerea in aplicare a unor programe de preventie generala. 
Dar oare se intampla acest lucru in scolile noastre? 
Impactul activitatilor din timpul liber pot afecta atitudinea si comportamentul minorului. Timpul liber este petrecut din ce in ce mai putin in cadrul familiei. De asemenea, au fost identificate noi si potential periculoase forme de petrecere a timpului liber, cum ar fi asocierea in grupuri sau bande care se angajeaza deliberat in comiterea de infractiuni. 
Influenta mijloacelor de informare in masa nu este decat una de crestere a gradului de devianta in randul minorilor. Studiile efectuate au relevat influenta deseori negativa exercitata de mijloacele de informare in masa. Criminologii au mentionat pe primele locuri violenta in mass-media si in special video-violenta.


Fisiere in arhiva (1):

  • Maturizarea Copilului.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Descarca gratuit aceast referat (0 €)

Completezi numele, prenumele și adresa de email. După aceea primesti prin email link-ul pentru descărcare.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare. Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

* Prin apăsarea pe butonul “Descarcă gratuit acum” declar că am citit, înțeles și agreat termenii și condițiile.


Hopa sus!