Măsurarea în Psihologie

Masurarea in psihologie

Psihologia obtine datele empirice din patru mari cimpuri de masurare: comportamente, evenimente interne ale organismului, masurari ale dispozitiilor (abilitati, atitudini etc), masurari ale populatiei (virsta, sex etc). Observatiile culese din aceste cimpuri pot fi de doua categorii: calitative si cantitative. Prima categorie implica o compilatie deswptiva (adesea verbala) de judecati calificative asupra observatiilor, judecati care se preteaza dificil la analiza obiectiva detaliata, dar care pot fi o sursa foarte bogata de informatii pentru cercetator. Cea de-a doua categorie (cantitativa) comporta operatia de atribuire de valori numerice observatiilor, dupa reguli bine definite care le disting strict unele de altele.

Aceste valori numerice, care reprezinta aspectele cuantificabile ale observatiilor, sint analizate cu instrumente matematice care permit stabilirea de relatii intre un mare numar de asemenea observatii.

Scale de masura

Masurarile pot prezenta patru niveluri de informatii diferite care determina exigenta de precizia a lor.

Scala nominala

Pentru utilizarea unei scale nominale, experimentatorul trebuie sa fie in masura sa claseze faptele, adica sa defineasca experimental o relatie de echivalenta care sa permita clasarea datelor intr-un numar de clase disjuncte -fiecare fapt sa apartina unei singure clase si numai ei.

Atunci cind se clasifica locuitorii unei tari dupa religie, profesie, sport favorit etc, se aplica fiecareia din aceste caracteristici o scala nominala (vom avea, de exemplu, pentru religie, urmatoarele clase: ortodox, catolic, protestant, musulman, budist etc).

De asemenea, clinicianul care foloseste testul petelor de cerneala Rorschach, clasifica raspunsurile dupa cum acestea sint determinate de forma petei, de culoare sau miscare. Categoriile alese nu sint ordonate intre ele.

Scala ordinala

Masuratorile care utilizeaza scale ordinale au mai intii proprietatile scalelor nominale, dar si proprietati noi. Acestea Experimentatorul trebuie sa informeze subiectii asupra scopului experimentului si motivele diferitelor manipulari atit cit permite situatia experimentala. In fapt, trebuie descrise toate aspectele experimentului susceptibile de a influenta subiectul in decizia sa de participare si, mai ales, trebuie sa se raspunda clar la toate intrebarile, subiectilor.

De asemenea, cercatatorul trebuie sa se asigure de consimtamintul subiectului, in,cunostinta de cauza si sa-l asigure ca in orice moment poate renunta la participare, faalete obtinute in urma experimentului sint confidentiale si trebuie obtinut acordul subiectului pentru ca acestea sa fie utilizate si in alte scopuri decit experimentul la care a consimtit sa participe.

Rezumat

Alegerea unei scheme experimentale depinde evident de natura problemelor abordate. Trebuie avuta in vedere eficacitatea maxima, adica obtinerea celei mai juste si bogate informatii utilizind un numar cit mai mic de subiecti. De asemenea trebuie evitate schemele complexe care pot produce dificultati de analiza si interpretare.

Unii factori psihologici, cum ar fi expectanta unui rezultat, constituie variabile nedorite care trebuie controlate: prezenta involuntara a consemnului implicit, judecata subiectiva a experimentatorului. Printre remedii ar putea fi tehnica obiectivitatii reciproce.

Manipularea subiectilor in psihologia experimentala comporta riscuri fata de care se impune o etica riguroasa. Experimentatorul are obligatia de a stabili acceptabilitatea procedurilor si de a elimina posibilele pericole sau aspectele care ar putea aduce atingere demnitatii subiectilor si confidentialitatii rezultatelor.

Experimentatorul trebuie sa informeze subiectii asupra scopului experimentului si motivele diferitelor manipulari atit cit permite situatia experimentala. In fapt, trebuie descrise toate aspectele experimentului susceptibile de a influenta subiectul in decizia sa de participare si, mai ales, trebuie sa se raspunda clar la toate intrebarile subiectilor.

De asemenea, cercatatorul trebuie sa se asigure de consimtamintul subiectului in cunostinta de cauza>>>>si sa-l asigure ca in orice moment poate renunta la participare. Datele obtinute in urma experimentului sint confidentiale si trebuie obtinut acordul subiectului pentru ca acestea sa fie utilizate si in alte scopuri decit experimentul la care a consimtit sa participe.

Rezumat

Alegerea unei scheme experimentale depinde evident de natura problemelor abordate. Trebuie avuta in vedere eficacitatea maxima, adica obtinerea celei mai juste si bogate informatii utilizind un numar cit mai mic de subiecti. De asemenea trebuie evitate schemele complexe care pot