Capitolul I Precizari Privind intelegerea temei Apropiindu-ne de sfarsitul sec XX suntem martori aparitiei unui nou tip de stiinta cel din domeniul comunicarilor non-verbale. Este aproape incredibil ca in decursul evolutiei umane de mai bine de un million de ani, aspectele non- verbale ale comunicarii au inceput sa fie studiate mai intens abea in anii '60, iar publicul a luat cunostinta de existenta acestora abea in 1970 odata cu aparitia unei carti despre limbajul trupului. Charlin Chaplin si multi actori ai filmului mut au fost pionierii folosirii cu indemanare a comunicarii non-verbale; aceasta a fost pe atunci singura metoda disponibila a ecranunului. Fiecare actor era considerat bun sau rau in masura in care izbutea sa utilizeze gesturile si alte semnale ale trupului pentru a comunica efficient. Cand filmul vorbit a devenit popular, iar aspectele non-verbale ale jocului li s-a acordat mai putina atentie, multi actori ai filmului mut au intrat in anonimat, triufand cei cu mai bune disponibilitati verbale. Dupa constatarea lui Albert Mehrabian, din totalul mesajelor, aproximativ 7% sunt verbale (numai cuvinte), 38% sunt vocale (incluzand tonalitatea vocii, inflexiunea si alte sunete guturale), iar 55% mesaje non-verbale. Dupa aprecierile profesorului Ray Birdwhistell a facut estimari similare in privinta cantitatii comunicatiilor non-verbale intre oameni. Dupa aprecierile sale, o persoana obisnuita, de-alungul unei zile vorbeste efectiv timp de 10 sau 11 minute iar o propozitie obisnuita dureaza in jur de 2 secunde si jumatate. Ca si Mehrabian el considera ca, in conversatiile in doi componentul verbal este sub 35%, comunicarile non-verbale reprezentand peste 65%. Majoritatea cetatenilor sunt in general de accord cu constatarea potrivit careia comunicarea verbala este utilizata cu precadere pentru transmitrea informatiilor in timp ce canalul non-verbal este folosit pentru exprimarea atitudinii interpersonale, iar, in anumite cazuri pentru a inlocui mesajele verbale. Multi accepta cu greu faptul ca din punct de vedere biologic omul este totusi animal. Homo sapiens este o specie a primatelor, o maimuta cu corp neacoperit de par, care a deprins mersul pe doua picioare si are un creier dezvoltat capabil de gandire. Ca si alte specii, si noi suntem dominati de legi biologice care ne controleaza actiuniile si reactiile, limbajul trupului si gesturile. Dar, uimitor, omul este rareori constient de faptul ca miscarile si gesturile sale pot transmite o anumita poveste, in timp ce vocea poate spune cu totul altceva. o Cateva gesturi de baza si originea lor Majoritatea gesturilor de baza ale comunicarii sunt aceleasi in intreaga lume. Cand oamenii sunt fericiti zambesc; cand sunt tristi sau suparati, se incrunta sau devin posaci. A incuviinta dand din cap inseamna aproape in mod universal, "da" sau o aprobare. Este una din formele inclinarii capului si pare a fi un gest innascut utilizat si de oamenii nevazatori si surzi. Clatinatul capului intr-o parte si alta pentru a indica "nu" sau o negare este de asemenea universal si pare sa fie un gest deprins imediat dupa nastere. Ridicatul din umeri este de asemenea un bun exemplu de gest universal care se utilizeaza pentru a semnala ca o persoana nu stie sau nu intelege despre ce se vorbeste. Este un gest compus alcatuit din trei parti principale: palmele deschise, umerii ridicati si sprancele ridicate. Tot asa cum limbajul verbal difera de la o cultura la alta tot asa si limbajul non-verbal poate fi diferit in diferite culturi. o Semnale nascute, genetice deprinse si specifice unor culturi Nenumarate cercetari si discutii au loc pentru a stabili daca semnele non-verbale sunt innascute, insusite, transferate genetic sau dobandite pe alta cale. Sau alaturat dovezi din observarea nevazatorilor si/sau a surzilor, care nu pot deprinde semnalele non-verbale pe cale vizuala sau auditiva, din analiza comportamentului gestic propriu diferitelor culturi precum si din studierea comportamentului maimutelor. Atunci cand incrucisam bratele la piept, care din cele doua brate le asezam deasupra cel drept sau cel stang? Majoritatea oamenilor nu pot raspunde la aceasta intrebare inainte de a incerca practice acest gest. In timp ce una din miscari o simte confortabila, cealalalta I se pare complet nepotrivita. Este limpede ca aici avem de-a face cu un gest genetic care nu poate fi schimbat.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).