Aparitia acestor tehnici se leaga de Scoala de la Chicago care a insistat asupra importantei documentelor biografice. O. Lewis a privilegiat aceasta tehnica, dar si F. Ferraroti (Histoire et histoire de vie, 1981) s.a. Acesti sociologi au relevat importanta ei pentru aprehensiunea traitului, a practicilor oamenilor in situatiile lor de viata, a rutinelor lor cotidiene.
Unii fac distinctii, intre "povestirea practicilor", "istoria vietii", "demersul autobiografic". Putem retine ca daca "povestirea vietii" o asociem cu documente obiective pentru argumentarea, pentru cresterea fiabilitatii imformatiilor subiective furnizate obtinem "istoria vietii" (D. Bertaux).
In literatura de specialitate aflam mai multe definiri ale acestor tehnici :
- individul integrat, subiectul isi gandeste viata si si-o organizeaza intr-un discurs caruia ii da curs (dupa A. Mucchielli, Les methodes qualitatives, Paris, PUF, 1991)
- reconstituirea realitatii sociale plecand de la traitul oamenilor, de la retelele si situatiile sociale in care sunt prinsi (J. Poissier, S. Clapier-Valladin, P. Raybout, Les recits de vie. Theorie et pratique, Paris, PUF, 1983) etc.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
