Istoria Psihologiei - O Realitate?

Extras din referat Cum descarc?

Incercati sa descoperiti care sunt cauzele care au facut ca psihologia sa se constituie ca stiinta atat de tarziu , mult in urma altor stiinte 
Ca psihologia sa fie considerata o stiinta ar trebui mai intai de toate sa o definim . Din cauza controverselor aparute de-a lungul timpului, din cauza numeroaselor teorii privind psihicul uman de cele mai multe ori antagoniste datorita formei de studiere a acestuia , psihologia ca si stiinta are nenumarate definitii . Psihologia se afla peste tot in jurul nostru si ne ajuta sa intelegem mai bine fiinta umana . 
Pentru a putea da o definitie a oricarei stiinte trebuie sa stim cu exactitate obiectul de cercetare , sa-si delimiteze un domeniu strict . Din pacate in ceea ce priveste psihologia asemenea demersuri nu au fost si nu sunt atat de clare asa cum sunt in cadrul altor stiinte . Deci , intrebarile primordiale pe care trebuie sa le punem sunt : Ce studiaza psihologia ? 
Care a fost ideea de conceptie a obiectului de investigatie al psihologiei din punctul de vedere al cercetatorilor ?
In cursul timpului care au fost modificarile asupra modului de intelegere si explicare a obiectului ei de investigatie ?
Paul Fraisse a fost primul care a ridicat aceasta problema cu urmatoarea intrebare : Psihologia in cautarea propriului ei obiect ?
Un raspuns la aceste intrebari ar fi din pacate nu ca nu exista un obiect de cercetare ci , asa cum remarca M . Zlate , ca sunt prea multe . 
Asadar , neavand o definitie exacta timp de mai multa vreme , ca sa poata fi considerata o stiinta , a trebuit ca mai intai de toate sa se defineasca "obiectul" de cercetare si anume psyche - sufletul , psihicul uman - acel lucru considerat de provenienta divina de catre logosul teologic . 
Putem face o paralela intre istoria omenirii plina de framantari , de revolutii care au indreptat evolutia oamenilor spre dezvoltare ( cunoastere ) si trecutul psihologiei . Ca si istoria omenirii , psihologia a avut de parcurs un drum plin de ocolisuri , de cotituri , a cunoscut perioade de avant si de stagnare , de inaltari si de caderi , de calm si destindere , dar si de incordare si incrancenare (M . Zlate) . Asadar , in constituirea psihologiei ca stiinta s-au interpus chiar cei ce erau interesati de aceasta . Din cele mai vechi timpuri , Sufletul a fost in centrul atentiei oamenilor . De unde vine? , Unde se duce dupa moarte?, faptul ca fiecare om era unic in felul sau , existenta viselor , delirului , halucinatiilor - acestea au fost intrebari la care cei din vechime au cautat raspunsuri . Fiind considerat imaterial , timp de mai multe secole fenomenele psihicului au fost abordate din punct de vedere filosofic si teologic , considerandu-se ca aceasta cercetare nu putea avea de fapt un model experimental asa cum aveau celelalte stiinte . Astfel , daca in cadrul altor stiinte a existat o continuitate , o completare , avand un punct de plecare care nu trebuia sau nu putea fi combatut , in cadrul studierii psihicului uman au aparut in permanenta noi paradigme , noi teorii antagoniste datorita faptului ca abia foarte tarziu s-a pus in practica sau s-a cercetat experimental in cadrul acesteia . 
Mai intai au aparut miturile , credintele religioase data fiind perioada de inceput a umanitatii caracterizata de credinta in fiintele supranaturale si atribuirea unor fenomene fizice acestora . Psihicul era , din punctul lor de vedere , un dar divin care nu apartinea lumii materiale , fizice si care prin moarte se intorcea intr-o lume superioara . Astfel , au cautat sa inlesneasca revenirea acestuia in acea lume prin ridicarea de monumente funerare la unele civilizatii , la altele prin incinerarea trupurilor pentru a usura desprinderea acestuia de corpul fizic, altii prin ingroparea lesului considerau ca redau naturii divine ceea ce ii apartinea etc . Acest lucru a fost punctul de plecare a logosului teologic care va lua amploare in intunecatul ev mediu . Marii ganditori ai Antichitatii au dezvoltat gandirea psihologica , fiind precursorii logosului filosofic . Conceptul : Cunoaste-te pe tine insuti si astfel vei cunoaste toate tainele universului de pe frontispiciul templului din Delphi a fost motto-ul dupa care s-a ghidat Socrate . Tot el a fost primul care a introdus ideea de introspectie ca o analogie intre universul spiritual al omului si spiritual al universului . Considera ca sufletul este nemuritor , idee preluata mai tarziu de Platon . Acesta , introducand termenii de arhetip si anamnesis , formuleaza pentru prima data teoria " bagajului " genetic preluata mai tarziu de catre Jung . Aristotel a fost primul filosof ce a abordat fenomenele psihicului prin prisma observatiei , fondand teoria asociatiei de idei care a devenit mai tarziu punctul de plecare a empiristilor si care va naste multe controverse in randul adeptilor rationalismului . In evul de mijloc al istoriei omenirii , Biserica a limitat cunoasterea prin practicile sale opresive . Astfel , acest lucru a influentat puternic si cunoasterea psihicului in privinta caruia cei ce incercau sa-i observe fenomenele erau constransi de dogmele sacre ale Bisericii pentru a nu cadea in dizgratie si de a nu fi acuzati de erezie . Dar au existat mari personalitati spirituale ca Sf. Augustin , Sf. Toma d'Aquino si Sf. Bonaventura , adevarati parinti ai bisericii in epoca lor si , in egala masura , filosofi mistici , pentru ca in Evul Mediu mistica , filosofia si psihologia ca domenii de cunoastere nu erau delimitate . Conceptia filosofica a Sf. Augustin este una fatalist - providentialista si se inspira din mistica neo-platoniciana . Sf . Toma are ca si premisa fundamentala conceptul ca adevarul ratiunii se acorda cu adevarul revelatiei . Conceptia Sf. Bonaventura are la baza ideea ca pe langa o logica a mintii exista si o logica a inimii , acestea doua fiind complementare iar sufletul omenesc este asezat intre doua extreme : materie (substanta) si Dumnezeu . Teoria sufletului la Sf. Toma d'Aquino urmeaza in linii mari De Anima a lui Aristotel si spune ca sufletul nu este prizonier al trupului ci este energia care da viata ( conceptie prin care il precede pe Jung cu reconsiderarea libido-ului) . Facand o analogie intre gandirea aristoteliana (Metafizica) si conceptia crestina (Invatatura lui Iisus) a redat religiei o aparenta rationalista . Dialogurile lui Sf. Augustin au caracter filosofic dar cu un pronuntat caracter religios, iar in Solilocvii puncteaza introspectia (solilocvie = vorbire cu noi insine , limbaj interior) . Asadar , timp de secole, discursul teologic a caracterizat felul de observatie a naturii psihicului din punctul de vedere al Bisericii care era predominanta in viata socio-culturala si politica a vremurilor respective .


Fisiere in arhiva (1):

  • Istoria Psihologiei - O Realitate.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Descarca gratuit aceast referat (0 €)

Completezi numele, prenumele și adresa de email. După aceea primesti prin email link-ul pentru descărcare. Completeaza o adresă de email validă.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.



Hopa sus!