Howard Gardner, psiholog care activeaza in domeniul psihologiei stadiale, a formulat o teorie cu privire la natura inteligentei, care vine in contradictie cu perspectiva psihometrica anterioara (Gardner, 1993). Aceasta teorie a inteligentelor multiple, enuntata in cartea Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences(1993), a insistat asupra faptului ca inteligenta nu trebuie conceputa ca un construct unidimensional, ci ca o serie de sapte inteligente independente. Aceasta perpsectiva permite individului sa ,,manifeste transformarile si modificarile perceptiilor individuale" si sa ,,recreeze aspecte ale propriilor experiente" Cele sapte tipuri de inteligenta originale sunt: -Inteligenta verbala/lingvistica - aceasta reprezinta capacitatea de a folosi eficient cuvintele, fie in registrul oral (ca moderator TV, orator, politician, povestitor), fie in registrul scris (ca jurnalist, dramaturg, poet, editor). Un elev cu tipul acesta de inteligenta va agrea in mod deosebit sa citeasca, sa scrie, sa povesteasca, sa faca jocuri de cuvinte (Armstrong, 2000). Elevii care poseda acest tip de inteligenta au abilitatea de a opera cu: structurile si regulile de structurare a limbajului (de ex. punctuatia cu valoare stilistica), nivelul fonetic al limbajului (aliteratii), nivelul semantic (sensurile duble), nivelul pragmatic al limbajului; pot folosi limbajul in scop persuasiv (functia retorica), in scopul de a rememora informatia (functia mnezica), in scopul de a explica ceva (functia peripatetica), in scopul de a furniza informatii despre limbajul insusi (functia metalingvistica) - Inteligenta logica/matematica - aceasta include capacitatea de a utiliza rationamente inductive si deductive, de a rezolva probleme abstracte, de a intelege relatiile complexe dintre concepte, idei si lucruri. Deprinderea de a emite rationamente are aplicabilitate in multe arii ale cunoasterii si include, de asemenea, capacitatea de utiliza gandirea logica in stiinta, studii sociale, literatura etc. (Bellanca, 1997). Acest tip de inteligenta cuprinde si capacitatea de a clasifica, a anticipa, a stabili prioritati, a formula ipoteze stiintifice si a intelege relatiile de cauzalitate. Scolarul mic isi dezvolta aceste capacitati prin activitati concrete, prin intelegerea relatiei de corespondenta biunivoca, prin operatiunea de numarare. Aceste deprinderi ale gandirii critice sunt prezente in programele majoritatii scolilor, insa trebuie fixate prin activitati corespunzatoare. - Inteligenta vizuala/spatiala - aceasta inteligenta a ,,imaginilor si tablourilor" cuprinde capacitatea de a percepe corect lumea inconjuratoare pe cale vizuala, precum si capacitatea de a recrea propriile experiente vizuale. Acest tip de inteligenta incepe sa se dezvolte odata cu acutizarea perceptiilor senzorio-motorii. Pictorul, sculptorul, arhitectul, gradinarul, cartograful, proiectantul, graficianul, cu totii transfera imagini mentale asupra unui obiect pe care il creaza ori il imbunatatesc. Perceptia vizuala se combina cu un set de cunostinte prealabile, cu experienta, cu reactiile emotionale, cu imagini preexistente pentru a crea o noua viziune oferita celorlalti ca experienta. - Inteligenta muzicala/ritmica - acest tip se contureaza prin gradul de sensibilitate pe care individul il are la sunet si prin capacitatea de a raspunde emotional la acest tip de stimuli. Pe masura ce elevii isi dezvolta constiinta muzicala, isi dezvolta si fudamentele acestui tip de inteligenta. Pe masura ce elevii sunt capabili sa creeze variatiuni pornind
http://www.aenc.org/ABOUT/MI-Pie.html 2) Armstrong, T. (2000). Multiple intelligences in the classroom (2nd ed.). Alexandria, VA: Association for Supervision and Curriculum Development. 3) Dunn, R., Griggs, S. A., Olson, J., Gorman, B., & Beasley, M. (1995). A meta-analytical validation of the Dunn and Dunn learning styles model. Journal of Educational Research, 88 (6) , 353-361. 4) www.google.com
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
