Hipertensiune Arterială

Printre bolile cardiovasculare cu imapact important asupra populaţiei generale se regăseşte şi hipertensiunea arterială (HTA).

Hipertensiunea asterială (HTA),cunoscută de asemenea sub numele de tensiune arterială crescută sau hipertensiune, este o boală cronică caracterizată prin valori crescute ale presiunii arteriale. Valoarea ridicată face ca inima să pompeze într-un ritm mai accelerat faţă de ritmul normal pentru a propulsa sângele în vasele sangvine. Presiunea arterială este de două tipuri: presiunea arterială sistolică (presiunea sângelui în artere în timpul contracţiei muşchiului cardiac) şi presiunea arterială diastolică (presiunea sângelui în perioada de relaxare a muşchiului cardiac). Măsurarea presiunii în vasele de sânge sau în cavităţile inimii se poate realiza fie prin metode directe, foarte rar şi numai în anumite cazuri deoarece necesită introducerea în vasele sanguine a unei sonde, fie, cel mai frecvent, printr-o metodă indirectă, măsurând tensiunea pereţilor arteriali cu ajutorul unui aparat numit tensiometru.

Incidenţa e mai mare la femei, dar formele mai grave apar la bărbaţi. Menopauza şi obezitatea sunt factori favorizanţi, la fel şi viaţa încordată, stresantă şi factorul ereditar. Ereditatea ar juca un rol important, afecţiunea întălnindu-se la 20-80% în antecedentele familiare ale bolnavilor. Ceea ce se transmite ar consta într-o tulburare a metabolismului catecolaminelor (adrenalina şi nonadrenalina) care stau la baza vasoconstricţiei arteriale. Ca factor se include şi mâncarea bogată în sare.

Clasificare:

În funcţie de etiologie se deosebesc:

Hipertensiune arterială esenţială, în care nu se poate evidenţia o cauză organică şi hipertensiunea arterială secundam sau simptomatică, în care este dovedită cauza. Se deosebesc hipertensiuni secundare renale, endocrine, neurogene şi cardiovasculare.

În funcţie de evoluţie se acceptă astăzi clasificarea propusă de O.M.S.:

Stadiu I, caracterizat prin depăşirea valorilor normale de 140-160/90-95 mm Hg.

Stadiul al II-lea, caracterizat prin semne de hipertrofie cardiovasculară. Hipertrofia ventricului stâng poate fi constată clinic, electrocardiografie, radiologie şi prin examenul fundului de ochi (angiopatie hipertensivă).

Stadiul al III-lea, caracterizat prin apariţia complicaţiilor cardiace, coronariene, cerebrale şi renale.

Hipertensiunea arterială este una dintre cele mai răspândite boli. Presiunea arte¬rială poate creşte fie prin mărirea debitului, fie prin creşterea rezistenţei. Cele mai multe hipertensiuni au la bază creşterea rezistenţei periferice (hipertensiunea esen¬ţială, renală etc). Iniţial, procesul este funcţional, ulterior apar leziuni organice care permanentizează hipertensiunea arterială.

Prezentarea cazului

Date de identificare: C.D. are 55 de ani este de sex masculin, căsătorit.

Motivul prezentării: Domnul D. suferă de hipertensiune arterială în stadiul I, cardiopatie ischemică, dislipidemie, angina pectorală, bypass coronarian. Subiectul nu numai că a acceptat să vorbim despre probleme lui de sănătate, mai mult decât atât crede că îi face bine, el afirmă că nu este capabil să îşi gestioneze singur boala şi se simte acaparat de aceasta.

Anamneza familială:

- Tatăl: C.C., decedat la vârsta de 64 de ani, a fost diagnosticat cu HTA stadiul II iar decesul s-a produs în urma unei hemoragii digestive.

Relaţile dintre cei doi au fost normale tată/fiu.

- Mama: C.D., decedată la vârsta de 72 de ani, a suferit de afecţiuni degenerative caracteristice vârstei, artroze, spondiloze, coxartroză, iar decesul s-a produs în urma unui cancer gastric cu metastaze hepatice.

Relaţia dintre pacient şi mamă a fost una puternică de afecţiune.

- Sora; B.C., căsătorită, asistent medical de ocupaţie, decedată la vârsta de 53 de ani în urma unui cancer de sân.

Domnul D. şi sora lui au fost foarte apropiaţi (astfel decesul surorii l-a afectat foarte mult)