Definitia psihosociologica a grupului Termenul de grup are o aplicatie foarte generala incepand de la diada familiala pana la natiune sau popor. Sunt numite grupuri: familia, clasa de elevi, formatia sportiva, unitatea militara, un sat, o comunitate etnica, etc. conditiile minime pentru ca o "colectie" de persoane sa constituie un grup, sunt regasite in elementele de referinta ale grupului: - este o formatiune de mai multe persoane - se afla in relatii de interactiune si dependenta reciproca, implicate intr-o activitate comuna (status si rol) - dezvolta in timp, norme si valori, regland comportarea comuna - are ca liant inter-relatiile si telul comun, rezultanta = coeziunea colectiva. Realitatea psihosociala a grupului se manifesta in presiunile si influentele sale asupra membrilor, in sistemul de recompense si penalizare ce functioneaza in cadrul grupului. Acesta selectioneaza sau reprima comportamentele individuale, iar relatiile sociale se stabilesc pe baza emotionala sau functionala si totodata ofera satisfactia atingerii scopurilor si a confirmarii de atitudini si valori. Dupa anii 1970, psihologia sociala cunoaste o alta abordare a grupului - abordarea cognitiva. In acest cadru, grupul minimal se ridica spre macrogrup (popor, natiune, grup socioprofesional, comunitate etnica). Psihologia cognitiva propune o definitie in termeni de identitate sau identificare sociala. Astfel, grupul este o formatiune de persoane care au interiorizat aceeasi identitate. O asemenea tratare sugereaza raporturile de la relatia interpersonala pana la cele dintre grupuri. Abordarea cognitiva are in vedere individul in cadrul grupului. Mecanismul de constituire a identitatii sociale prezinta numeroase aspecte. O prima categorie se datoreaza mediului - taran, muncitor, intelectual, copil, varstnic, etc. categoriile servesc la situarea individului in spatiul social. Automat descrierile facute de oameni se dovedesc remarcabil de stabile in timp. La nivelul grupului, aceste categorii exista ca reprezentari colective, cristalizate in constiinta comuna in procesul istoric. Practic, fiecare individ apartine unei grupe de varsta, sex, unei categorii socio-profesionale, unei nationalitati, unei religii, etc. aceste atribute sunt insusite sub forma unor structuri cognitiv-afective si intra in competenta imaginii de sine, determinand comportarea. Analiza psihologica regaseste identitatea sociala in radiografia eului, ca o structura cognitiva regland comportarea sociala. Apartenenta efectiva la un grup sau la o categorie sociala, aduce ca efecte: - diferentierea grupului propriu de alte grupuri - tendinta de privilegiere a grupului propriu - creditul de pozitivitate acordat acestuia Pe baza unor experiente aplicate unor grupuri de elevi, in practica de laborator, s-a ajuns la concluzia ca apartenenta la un grup, constiinta unei identitati comune, reprezinta conditia minima pentru aparitia la macro si micro nivel a comportamentului social. Perceptia sociala se simplifica conform unui mecanism de opunere binar. Diferentierea ,,noi" ,,ei", similar - diferit si tendinta de favorizare: ,,bun-rau", pozitiv - negativ. Rezumand, definitiile date conceptului de grup se incadreaza in doua modele: a) modelul coeziunii, sustinut in psihologia sociala experimentala b) modelul identitatii, sustinut de orientarea cognitiva Abordarea cognitiva este o largire a teoriei rolului si nu poate asimila conflictul de rol, dificultatile de asimilare. Modelul identitatii pune in centrul individului, liber sa se asocieze sau sa se ,,disocieze" psihologic in raport cu un grup.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
